Современная генетика
specii, ceea ce contravin teoriei despre rolul absolut al cromosomilor X ?i
Y оn determinarea sexului. Оnc? оn anul 1921 K. Bridges, studiind
am?nun?it dimorfismul sexual la Drosophyla a observat diferite forme de
trecere de la un sex la altul, numindu-le intersexe. El a descris ?i multe
cazuri de supersexe - super-femele ?i supermasculi, la care organele
reproductive erau hipertrofiate, оns? indivizii ca atare sterili. Studiul
citologic al indivizilor intersexuali a demonstrat o varia?ie vast? оn
coraportul dintre num?rul cromozomilor - X ?i a garniturilor de autozomi. S-
a constatat urm?toarea legitate: cu cвt indicele sexual X/A este mai mare,
cu atвt mai mult sunt exprimate caracterele femelei, ?i invers. De aici
reiese, c? sexul la Drosophyla este determinat de bilan?ul оntre cromozomii
- X ?i autozomi. Deci sexul prezint? un caracter poligenic, plurifactorial.
Genele, ce determina sexul femel sunt localizate оn cromozomul X, iar cele
ce controleaz? sexul mascul – оn autozomi.
5.4 Determinarea sexului la om
Determinarea sexului la om are loc оn corespundere deplin? cu mecanismul
cromozomal. Reie?ind din formula mecanismului cromozomal, sexul copilului
va depinde оnainte de toate de tat?, dat fiind faptul c? unirea diferi?ilor
lui game?i (X ?i Y) cu game?ii X ai mamei va pune оnceputul dezvolt?rii fie
a unei feti?e (XX), fie a unui b?ie?el (XY).
Teoretic, reie?ind din aceast? formula, ar trebuie s? se nasc? un num?r
egal de feti?e ?i b?ie?i. Statistica demonstreaz?, оns?, c? mai des se
nasc, totu?i , b?ie?i. Iat? cвteva exemple.
Оn momentul concep?iei se formeaz? aproximativ de o dat? ?i jum?tate ori
mai mul?i embrioni-b?ie?i decвt embrioni-feti?e. Dar оn primele luni de
sarcin? mor de 2-3 ori mai mul?i embrioni-b?ie?i, raportul dintre num?rul
de b?ie?i ?i feti?e n?scu?i mor?i este egal cu 125: 100, iar mortalitatea
infantil? este ?i ea mai ridicat? la b?ie?i.
Оn momentul na?terii raportul dintre num?rul de feti?e ?i b?ie?i e de 100
la 106. Spre vвrsta de 18 ani num?rul de fete ?i b?ie?i se echilibreaz?
(оnceputul alegerii miresei ?i a mirelui!). Spre vвrsta de 50 de ani la 100
de femei revin 85 de b?rba?i, iar la 85 do ani la 100 de b?trвnele revin
numai 50de b?trвni. A?a stвnd lucrurile, mai r?mвne de v?zut care este,
totu?i , sexul tare: sexul feminin este astfel nu numai frumos, ci ?i tare!
?i, totu?i , de ce se nasc mai mul?i b?ie?i? Cromozomul Y este оntrucвtva
mai mic decвt cromozomul X. Mult timp, оns?, nu s-a ?tiut dac? aceast?
deosebire оntre spermatozoizii «masculini» ?i «feminini» se r?sfrвnge
asupra aspectului lor.
Abia relativ recent, prin aplicarea unor metode perfec?ionate de
microscopie, s-a putut stabili c? exist? оntr-adev?r dou? variet??i de
spermatozoizi: unii au capul mic ?i rotund, iar la al?ii el este mai mare
?i u?or alungit. Biologul american L. ?ettlz a f?cut presupunerea c?
cromozomii Y sunt localiza?i оn spermatozoizii cu capul mai mic. Ei au o
mai mare vitez? de deplasare, de aceea ajung mai repede оn ovuli, ?i se
concep mai mul?i b?ie?i.
Trebuie remarcat faptul c? raportul de sex la nou-n?scu?i depinde ?i de
vвrsta mamei. Astfel, mamele оn vвrst? de 18-22 de ani nasc 100 de fete la
125 de b?ie?i, iar mamele оntre 38 ?i 42 de ani-100 de fete la 90 de
b?ie?i. Dup? toate probabilit??ile aceast? legitate este condi?ionat? de
modificarea, оn leg?tur? cu vвrsta, a mediului fiziologic ?i biochimic al
organismului feminin. Cele mai mic devieri оn direc?ia cre?terii sau
mic?or?rii acidit??ii, a alcalinit??ii ?. a. m. d. pot duce la crearea de
condi?ii care s? avantajele spermatozoizii de un tip ?i s?-i dezavantajeze
pe cei de alt tip.
Referitor, оns?, la mortalitatea ridicat? оn rвndul indivizilor de sex
masculin, fenomen propriu nu numai speciei umane, dar ?i majorit??ii
reprezentan?ilor lumii animale, putem construi doar ipoteze. Dar ne
оndoielnic este c? precump?nirea оn momentul concep?iei ?i оn cel al
na?terii a num?rului de indivizi masculini are o important? valoare
adaptiv?, care vine s? compenseze viabilitatea lor mai mic? ?i s? asigure o
egalitate numeric? оntre sexe anume c?tre momentul atingerii matur?rii
sexuale. La mamifere sexul masculin reprezint? partea activ? a speciilor
?i, оn consecin??, mortalitatea оn rвndul masculilor, ca urmare a luptelor
pentru supravie?uire dintre ace?tia, este mai ridicat? ca la femele.
La om sexele masculin ?i cel feminin sunt clar diferen?iate atвt оn ce
prive?te caracterele primare, cвt ?i cele secundare.
Dar uneori se оntвlnesc indivizi, care posed? caractere sexuale proprii
ambelor sexe (bisexuali). Grecii, care vedeau оn astfel de fiin?e o
оmbinare a b?rb??iei lui Hermes ?i a feminit??ii Afroditei, i-au numit
hermafrodi?i.
Adev?ratul hermafrodit ar trebui s? posede organele necesare pentru a se
autofecunda ?i, deci, s? fie оn acela?i timp ?i mam?, ?i tat?. Dar
organisme cu astfel de tr?s?turi anormale nu sunt cunoscute.
Ceva mai des se оntвlnesc indivizi numi?i pseudohermafrodi?i: la 1000 de
persoane revine 1 pseudohermafrodit. Ace?tia-ni?te intersec?i - sunt
оnzestra?i cu caractere sexuale secundare proprii ambelor sexe, caracterele
sexuale primare fiind distincte. Iat? cвteva exemple.
Оn 1935, оn timpul Jocurilor Olimpice, mare a fost surpriza pe care au
tr?it-o arbitrii, cвnd au aflat c? оnving?toarei оn proba de 800 m pr?ntr'o
interven?ie chirurgical? i-a fost redat? natura masculin?. Un an mai tвrziu
o atlet? de frunte din Anglia, recordman? la aruncarea discului, оn
rezultatul opera?iei a fost trecut? de asemenea оn categoria b?rba?ilor.
Оntr-un alt caz un sergent al armatei poloneze s-a dovedit a fi femeie ?i
apoi a n?scut un copil.
Оn celulele hermafrodi?ilor, de regul?, exist? doi cromozomi X, iar pe
unul din ei este fixat un fragment de cromozom Y. Dup? opinia savantului
american S. Voctel, aceasta nu este singura cauz? a hermafroditismului.
Nu este exclus c? оn anumite condi?ii factorii de mediu pot ac?iona оn
a?a fel asupra genelor cromozomului X, оncвt ele оncep s? determine unele
dintre caracterele proprii sexului masculin. Drept exemplu poate servi
boala de natur? cromozomal? numit? «feminizare testicular?» ?i manifestat?
prin fenomenul cвnd individul este femeie dup? aspectul exterior ?i b?rbat
dup? structura intern?. De aceast? boal? sufer? fiecare a 2000-ea femeie cu
genotipul XY. O astfel de femeie se poate c?s?tori f?r? ca so?ul s?-?i
poat? da sama de adev?rata ei identitate. Singurul simptom evident al
st?rii sale anormale o constituie sterilitatea. O astfel de femeie a fost
regina englez? Elizabet I, care, de?i n-a manifestat indiferen?? fa?? de
b?rba?i, totu?i, n-a avut copii.
Dar se poate prezice sexul viitorului copil? S-a dovedit c? se poate.
Astfel, savantul polonez F. Benendo a observat c? exist? o anumit? leg?tur?
оntre sexul viitorului copil ?i momentul concep?iei. Drept baz? pentru
aceast? constatare au servit datele pe care Benendo le-a ob?inut оn urma
anchet?rii a circa 40 mii de femei gravide ?i perechi conjugale. A ie?it la
iveal? o legitate curioas?. Astfel, dac? momentul concep?iei coincidea cu
ziua ovula?iei, cвnd ovulul matur este eliminat de ovar (de regul?, aceasta
se оntвmpl? оn a 12-14-ea zi de la оnceputul ciclului menstrual) оn 86,6%
se n??tea b?iat. Dac?, оns?, actul sexual se produce cu 4 zile mai devreme
оn 84,7% de cazuri se n??teau fete.
Pe baza acestei legit??i Benendo a prezis la 11 perechi conjugale sexul
viitorului copil ?i a gre?it numai оntr-un singur caz, iar la alte 11
perechi, care urmau indica?iile savantului, s-au n?scut copii anume de
sexul de care au dorit.
Dar cercet?rile savantului polonez nu s-au bucurat de apreciere. Ele nu
aveau o baz? riguros ?tiin?ific?, iar la оntrebarea prin ce se explic?
legitatea remarcat? Benendo n-a putut r?spunde.
Оntre timp experien?ele lui ?ettlz (despre care am pomenit) au demonstrat
c? spermatozoizii «feminini» sunt mai activi оn mediu acid, iar cei
«masculini» - оn mediu alcalin. Ginecologilor le este cunoscut faptul c? de-
a lungul ciclului de ovula?ie compozi?ia secre?iilor uterine sufer?
schimb?ri considerabile: pe m?sura ce se apropie momentul ovula?iei aceste
secre?ii cap?t? un caracter tot mai pronun?at alcalin mai favorabil pentru
spermatozoizii «masculini».
Cum vedem, aceste date conduc la aceea?i concluzie cu a statisticii lui
Benendo: dac? concep?ia se produce оn momentul ovula?iei, ?ansele na?terii
unui b?iat prevaleaz?.
Dar iat? cu ce rezultate s-au оncheiat cercet?rile profesorului de la
Universitatea din Paris J. Stolcovschi. Ancheta pe care a оntreprins-o la
134 de ferme din Normandia ?i care a cuprins 25653 de na?teri a demonstrat
c? surplusul de caliu оn alimenta?ie face s? sporeasc? probabilitatea
na?terii de vi?ei, iar surplusul de magneziu ?i calciu de vi?ele. La 82 de
ferme la o parte de vaci, timp de o lun? pвn? la fecunda?ie ?i o lun? dup?,
li s-a dat hran? cu diferite adausuri. ?i iat? ce rezultate s-au ob?inut:
la vacile care au primit hran? cu surplus de caliu s-au n?scut 7 vi?ei ?i 1
vi?ic?, controlul - de 2 ?i 2; la cele la care оn hran? li s-a ad?ugat
surplus de calciu ?i magneziu -1 ?i 9, controlul -2 ?i 3.
Profesorul Stolcovschi consider? c? aceste rezultate nu contravin datelor
ob?inute de ?ettlz. Totul const? оn faptul c? la ridicarea gradului de
aciditate celulele pierd caliul, iar la mic?orarea lui, din contra, оl
acumuleaz?. Prin aceasta ?i se poate explica na?terea cu prec?dere a
b?ie?ilor оn cazurile cвnd concep?ia se produce оn momentul ovula?iei,
proces, care coincide cu cea mai sc?zut? aciditate a secre?ilor uterine.
Ei, dar s? zicem, c? embrionul e deja оn stadiu de f?t ?i p?rin?ii vor
s? ?tie ce vor avea. Poate c? apare nevoia lu?rii unei decizii oportune. ?i
pentru asemenea situa?ie exist? metode de determinare a sexului viitorului
copil. Ele constau оn determinarea schimb?rilor din compozi?ia sвngelui
matern, оn studierea celulelor frotiurilor vaginale sau a cromozomilor
celulelor din lichidul amniotic. Ce-i drept, aceste metode sunt destul de
complicate, insuficient de exacte ?i pot fi aplicate abia spre sfвr?itul
sarcinii, cвnd, practic, nu mai prezint? nici o valoare. Оn schimb, metoda
elaborat? de C. V. Ciaciava, directorul IC? оn domeniul obstetrici ?i
ginecologiei al Ministerului ocrotirii s?n?t??ii din Georgia, asigur? o
precizie de ordinul a 94-97% ?i este aplicabil? оn orice perioad? a
sarcinii. Оn ce const? aceast? metod??
Pentru оnceput se va prinde o broasc?-mascul matur? din punct de vedere
sexual ?i i se vor injecta 2- 3 pic?turi de urin? luat? de la femeia
gravid?. Peste o or?-dou? din cloaca broa?tei, cu o pipet?, se va extrage
pu?in lichid ?i se va depune pe o lam? оn a?a fel оncвt s? vin? оn contact
cu doi electrozi metalici pla?i, uni?i cu un aparat generator de curent.
Sub ac?iunea substan?elor din urina femeilor gravide broasca elimin?
spermatozoizi care pot fi examina?i sub microscop. Оn cazul cвnd urina va
apar?ine unei femei care nu este gravid?, broasca nu elimin? spermatozoizi.
S? ne imagin?m c? fix?m microscopul ?i cupl?m curentul. Vom vedea una din
dou?: sau spermatozoizii se vor deplasa ?ov?itor ?i spre electrodul
pozitiv, ?i spre cel negativ, sau cu o vitez? crescвnd? se vor оndrepta cu
to?ii оntr-o parte ?i оn curвnd vor dispare din cвmpul nostru de vedere. Оn
primul caz este vorba de o prob? de spermatozoizi оnc?rca?i diferit, iar
fenomenul cel?lalt se produce atunci, cвnd se examineaz? o prob? de
spermatozoizi cu оnc?rc?tur? de un singur sens. Primul caz sugereaz?
na?terea unui b?iat, iar cel?lalt - a unei fete.
Оn cursul mai multor ani profesorul Ciaciava ?i colaboratorii s?i ?i-au
verificat cu toat? exigen?a metoda elaborat?. Au fost examinate peste 1000
de femei cu sarcini оntre a 8-a ?i a 40-ea s?pt?mвn?. Оn 95% din cazuri
prezicerile examinatorilor s-au adeverit f?r? gre?. De remarcat c? fiecare
femeie a fost supus? numai la o singur? prob? de examinare. Probabil, c?
prin dublarea probelor procentul previziunilor juste se poate ridica pвn?
la 100.
Оntr-un cuvвnt, datorit? acestei inova?ii omenirii i s-a pus pentru prima
oar? la dispozi?ie o metod? simpl? ?i sigur? de rezolvare a str?vechii
dileme «b?iat sau fat?». Dar nu va conduce acest lucru la оnc?lcarea
echilibrului dintre sexe? Speciali?tii consider? c? acest lucru ar avea
consecin?e tragice asupra destinului umanit??ii. Iat? ce scrie оn leg?tur?
cu aceasta renumitul demograf, profesorul D. Valentei: «Оnainte de toate
urmeaz? s? se stabileasc? dac? p?rin?ii vor da preferin?? vre-unui sex.
Spre deosebire de «obiectiva» natur?, p?rin?ilor nu le este indiferent cine
li se va na?te-majoritatea dau preferin?? b?ie?ilor... Dar a devenit de pe
acum limpede c? pentru biologia speciei umane raportul dintre sexe prezint?
importan??. Dup? toate probabilit??ile este important ca оntre sexe s?
domine un echilibru numeric sau o mic? superioritate numeric? a femeilor.
Оnc?lcarea arbitrar? a acestui raport оn favoarea sexului feminin poate
duce la cel mai r?u lucru - la degradarea lui Homo sapiens. S-ar оntвmpla
c? femeia оn calitate de membru al societ??ii ar suferi o involu?ie
enorm?...»
Iat?, оns?, c? publicarea оn «Literaturnaia gazeta» (19 iunie, 1974) a
rezultatelor unor cercet?ri sociologice a adus o limpezire a situa?iei. S-a
dovedit c? umanitatea nu este amenin?at? de nici un fel de deplasare spre
un sex sau altul. Aceasta fiindc?, de?i b?rba?ii prefer? s? aib? un fiu,
femeile doresc mai mult s? aib? o fiic?. Dac? mai оnainte, оn timpuri
patriarhale, na?terea unui copil de sex masculin promitea familiei anumite
avantaje economice sau sociale, ast?zi se pot pune mai multe speran?e pe
fiice: ele sunt mai ata?ate de p?rin?i ?i la b?trвne?e le acord? un mai
mare sprijin.
Exist? ?i alte considerente, de ordin psihologic, etic ?i medical оn
favoarea b?ie?ilor sau a fetelor, dar toate au o tr?s?tur? comun?:
simpatiile p?rin?ilor se repartizeaz? absolut egal. Dar, оn general, are
rost s? se recurg? la tot felul de metode de diagnosticare ?i de dirijare a
sexului uman? Suntem convin?i c? оi majoritatea cazurilor nu exist? nici o
nevoie de ele. Doar pentru orice femeie primul copil, indiferent de sexul
pe care оl va avea, este mult a?teptat. Iar necunoa?terea faptului cine se
va na?te este o surs? de emo?ii pl?cute. Cu atвt mai mult dac? оn familie
exist? doi-trei copii, de regul?, printre ei sunt reprezentan?i ai ambelor
sexe. ?i numai оn cazuri deosebite, cвnd оntr-o familie se nasc numai copii
de un singur sex, iar p?rin?ii о?i doresc ?i de cel?lalt, poate s? apar?
nevoia diagnostic?rii timpurii a sexului pentru a se putea lua o decizie
oportun?.
5.5 Ob?inerea sexului dorit
Fire?te, nu se poate considera c? un astfel de proces ca formarea sexului
s? fie controlat de o singur? pereche de cromozomi sexuali. Sexul este
controlat de оntregul sistem al genotipului, c?ci dezvoltarea lui presupune
elaborarea hormonilor corespunz?tori ?i diferen?ierea a diferitor ?esuturi.
A fost emis? ipoteza c? poten?ial fiecare zigot este bisexual, adic?
dispune de dou? variante de formare a sexului, dar anumite mecanisme
realizeaz? dezvoltarea unui singur sex.
Principalul factor al diferen?ierii sexuale sunt genele, care au sub
control nivelul secre?iei hormonale de natur? masculin? ?i feminin?.
Predominarea оn cursul dezvolt?rii individuale cвnd a secre?iei hormonale
masculine, cвnd a celei feminine duce la dezvoltarea de forme intersexuale.
Оn acest context hormonii sexuali masculini (androgeni) determin?
masculinizarea ovarelor, adic? apari?ia оn ele a unor celule sexuale
masculine, iar hormonii sexuali feminini (hormoni estrogeni ?i
progesteron?) feminizarea testiculelor, adic? formarea оn ele a unor celule
sexuale feminine.
Оn principiu poten?a bisexual? a organismului ofer? posibilitatea
schimb?rii direc?iei de dezvoltare a acestuia. Procesul propriu-zis al
diferen?ierii sexului se afl? sub controlul hormonilor secreta?i de
glandele endocrine, de c?tre stratul cortical ?i cel medular al
primordiului sexual, apoi ?i de c?tre glandele sexuale. La rвndul ei, оns?,
secre?ia hormonilor masculini ?i feminini este strвns legat? de activitatea
genelor specifice.
Despre rolul hormonilor оn determinarea ?i redeterminarea sexului vorbesc
urm?toarele date. Dac? unui animal i se vor extirpa ne cale operativ?
glandele sexuale, el nu numai c? devine steril, ci о?i pierde ?i a?a-
numitele caractere sexuale secundare, dup? care reprezentan?ii unui sex se
deosebesc de reprezentan?ii altuia. Un cuco? castrat о?i pierde facultatea
de a cвnta, aspectul caracteristic ?i creasta, atrac?ia sexual?, nu mai are
obi?nuita fire de b?t?u?. Arm?sarul iute se transform? оntr-un jugan, iar
taurul оnd?r?tnic — оntr-un bou impasibil la toate ?. a. m. d.
Experien?ele lui V. B. Savvateev au demonstrat c? la tratarea оnainte de
incubare a ou?lor fecundate cu hormon sexual feminin se constat? o
transformare a sexului masculin оn feminin. Dar aceast? schimbare are loc
numai оn stadiul embrionar, c?ci оn continuare genotipul este atotputernic
?i la pui se manifest? o revenire deplin? la sexul masculin.
Unul din remarcabilele exemple de redeterminare total? a sexului оn
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38
|