Современная генетика

copil a aptitudinilor sale matematice sau lingvistice.

Cu alte cuvinte, fiecare adolescent, p?rin?ii ?i pedagogii acestui

adolescent trebuie s?-i cunoasc? p?r?ile slabe ?i cele tari ale profilului

capacit??ilor cu care este оnzestrat.

Fiecare om este poten?ial оnzestrat pentru a activa оntr-un anumit

domeniu mai eficient ca al?ii. Doar registrul capacit??ilor umane este

infinit, iar num?rul profesiilor trece peste 40 de mii. Prin urmare, rar om

care s? nu fie оnzestrat cu un num?r de aptitudini suficiente pentru a

putea munci creator, cu toat? d?ruirea, pentru a se putea realiza plenar.

Este limpede c? orice profesie se cere aleas? conform оnclina?iilor pe

care le avem. «Dac? оns? ne-am ales o profesiune pentru care nu avem

capacit??ile necesare, nu o vom practica nici odat? оn mod onorabil... Cel

mai firesc rezultat va fi atunci dispre?ul fa?? de noi оn?ine; dar exist?

oare sentiment mai chinuitor...» medita la timpul s?u tвn?rul Marx.

Problema privind influen?a relativ? a eredit??ii ?i a mediului asupra

tr?s?turilor individuale ale omului continu? s? fie departe de a fi

rezolvat? definitiv. Dar deja оn prezent este limpede c? ignorarea

deosebirilor genetice dintre oameni оn ceea ce prive?te particularit??ile

de intelect sau caracter are repercursiuni negative asupra instruirii ?i

educa?iei. Iar noi suntem cu to?ii material organiza?i оn chip оntrucвtva

diferit. Colosala varietate a aptitudinilor din popula?iile umane

reprezint? acea surs? inepuizabil?, pe baza c?reia se realizeaz? progresul

tehnico-?tiin?ific ?i social al societ??ii.

Noi, p?rin?ii ?i pedagogii, mai avem mult de muncit pentru ca fiecare nou-

n?scut s? poat? deveni ceea ce este оn stare s? devin?, s? se realizeze la

cel mai оnalt grad. Or, aceasta nu-i chiar atвt de pu?in.

Prin urmare, este necesar ca genetica ?i pedagogia s? g?seasc? cвt mai

repede limb? comun?, precum au g?sit de acum genetica ?i teoria evolu?iei,

genetica ?i selec?ia, genetica ?i microbiologia, genetica ?i medicina.

9.4. Genetica ?i psihologia

9.4.1 Omul ca fiin?? biiosocial?

Corela?ia оntre componentele biologice ?i sociale ale omului constituie

una dintre cele mai importante probleme, pe care caut? s-o rezolve savan?i

din оntreaga lume. Оn cartea «Genetica, comportamentul, responsabilitatea

(N. Dubini, I. Carpe?, V. Cudreav?ev, 1982) se scrie: «Recunoscвnd aspectul

socializat al propriet??ilor bilologice ale omului nu trebuie se sc?p?m din

vedere, c?, fiind o fiin?? vie, el se supune totodat? legilor bilologice

fundamentale ?i оn acest sens posed? particularit??ile proprii a tot ce e

viu pe P?mвnt».

Biologul ?i socialul la om sвnt factori strвns lega?i оntre ei ?i

interdependen?i. Astfel, A. Ghezell оn lucrarea «Copiii omului ?i copiii

lupilor» ne poveste?te despre unii copii, care de mici, fiind r?pi?i de

lupi, au crescut оn mediul acestora ?i pe urm? n-au avut comportare uman?.

Оn anul 1920 оn India, оn vizuina unor lupi, au fost g?site dou? feti?e –

Amala ?i Camala, care fiind date оn grija savan?ilor a?a ?i n-au mai fost

оn stare s? se adapteze la mediul societ??ii umane ?i au murit curвnd. Este

bine cunoscut ?i cazul lui Kaspar Hauzer, care fiind izolat timp de 16 ani

оntr-un beci, dup? aceea scolarizarea lui a fost imposibil?.

Particularit??ile biologice – genotipul s?u individual – omul le cap?t?

prin ereditate de la p?rin?i. Totodat? calit??ile omului sunt determinate

de mediul ambiant, оn mijlocul c?ruia are loc dezvoltarea lui. Cazurile

descrise mai sus demonstreaz? pe deplin acest adev?r. Ca dovad? оn acest

sens poate servi ?i faptul c? gemenii monovitelini nu numai c? seam?n?

оntre ei ca dou? pic?turi de ap?, adic? sunt identici ca genotip, dar sunt

aproape identici ?i ca fenotip.

Dac? asemenea gemeni erau desp?r?i?i ?i crescu?i оn medii diferite, ei

о?i p?strau complet asem?narea fizic? ?i multe manifest?ri de ordin psihic

– temperamentul, оnclina?iile, gusturile – le aveau asem?n?toare.

Dup? cum s-a mai men?ionat omul este o fiin?? biosocial?. Evolu?ia

biologic? se produce оntr-un timp foarte оndelungat, pe cвnd cea social?

оntr-o perioad? mult mai redus?. Оn timpul dezvolt?rii istorice oamenii

creeaz? instrumente de munc? ?i оnf?ptuiesc munca, оn procesul c?reia

stabilesc rela?ii sociale ?i о?i оmbog??esc cuno?tin?ele. Experien?ele

c?p?tate se transmit din genera?ie оn genera?ie ?i, astfel, apare un

program social, care se mo?tene?te din str?mo?i. Academicianul A. Leontiev

distinge la om trei feluri de experien?e:

experien?a mo?tenit? prin program biologic sub form? de instinct;

experien?a social istoric? dobвndit? de omenire ?i transmis? prin

instruire ?i educa?ie;

experien?a individual? pe care o cap?t? fiecare om оn cursul vie?ii

personale.

Prima cuprinde perioada embrionar? – de la conceperea ?i formarea zigotei

pвn? la na?terea copilului. Оn aceast? perioad? se realizeaz? programul

genetic cu o oarecare influen?? (prin intermediul organismului mamei) a

mediului extern. Atвt factorii pozitivi, cвt ?i cei negativi influen?eaz?

corespunz?tor asupra realiz?rii programului genetic al f?tului.

Unii savan?i (B. Astaurov, E. Ilin, etc.) afirm? c? genele regleaz? nu

numai dezvoltarea fizic? ci ?i comportamentul social al omului. Mediul

ambiant nu va educa un pictor, un cвnt?re?, un matematician sau un sportiv

eminent dintr-un copil, care nu posed? predispozi?ii ereditare c?tre

acestea оnclina?ii, subliniaz? ei. Academicianul N. Dubinin neag? aceast?

accentuare a rolului programului genetic. «Nu exist? – scrie el – nici un

fel de gene pentru con?inutul spiritual al omului. Caracterele psihicului

uman se formeaz? cu ajutorul activit??ii social-practice a oamenilor».

Оns?, cum pe drept men?ioneaz? Kleopatra Vnorovschi, practica

demonstreaz?, c? fiecare om оnsu?e?te programul social оn felul s?u. De

exemplu, оntr-o clas? de elevi se prezint? acela?i program de obiecte, ce

trebuie s? fie оnsu?ite. De?i оn timpul pred?rii obiectelor de studiu se

?ine seama de particularit??ile individuale ale elevilor, totu?i nu fiecare

dintre ei poate s? le оnsu?easc? la acela?i nivel. Atitudinea elevilor fa??

de obliga?ii, reac?iile lor la sarcinile puse sunt diferite. Str?duin?ele

p?rin?ilor ?i оnv???torilor nu оntotdeauna pot orienta copiii оn direc?ia

dorit?. Copiii, adolescen?ii, tinerii о?i aleg calea lor proprie, conform

intereselor, оnclina?iilor, aptitudinilor. La fiecare om ele sunt diferite

?i ca con?inut ?i ca nivel.

Psihologul A. Luria a ajuns la concluzia, c? оn perioada dezvolt?rii

psihicului оn ontogenez? ereditatea are o influen?? mai accentuat? cвnd

copilul este mic. La etapele mai avansate de dezvoltare procesele psihice

se schimb? ?i dependen?a lor de factorii ereditari devine mai mic?. Aici

experien?ei individuale оi revine un rol mai pronun?at.

Programul genetic variaz? mult de la om la om. Chiar оn aceea?i familie

copiii cresc foarte diferi?i. Programul genetic оn decursul de milioane de

ani s-a schimbat la omenire оn оntregime, оns?, foarte pu?in. Factorii

evolu?iei ?i selec?iei naturale la om joac? un rol mai mic decвt la

animale. Omul ac?ioneaz? asupra naturii оn direc?ia dorit? de el ?i о?i

creeaz? un mediu specific, prielnic existen?ei. Iat? de ce programul social

se schimb? repede. Din genera?ie оn genera?ie el cap?t? forme noi, cea ce

tocmai ?i constituie progresul social. Educa?ia ?i instruirea asigur?

continuitate ?i progres. De?i programul social nu este оnscris оn gene ?i

con?inutul vie?ii psihice nu este ereditar, importan?a factorului biologic

nu treze?te nici o оndoial?. F?cвnd o compara?ie metaforic? putem spune c?

programul genetic prezint? acel fundament material pe care se dezvolt?

suprastructura social? a comunit??ii umane.

9.4.2. Factorii ereditari ?i intelectul

Trebuie de subliniat, c? omul poate s? aib? o experien?? bogat?, s?

posede cuno?tin?e vaste, оns? dup? cum se ?tie, nimeni pвn? azi n-a putut

descoperi vre-un mijloc cum s? elaboreze оn?elepciune prin instruire ?i

educa?ie. Nu degeaba оntr-o zical? moldoveneasc? se spunea: «Cвnd ar cre?te

mintea pe toate c?r?rile, apoi ?i oile ar pa?te-o».

Care este factorul principal оn dezvoltarea inteligen?ei? ?i aici exist?

dou? puncte de vedere, dou? orient?ri:

. orientarea ereditarist?, care recunoa?te ereditatea ca factor

principal оn formarea ?i dezvoltarea inteligen?ei;

. orientarea ambientalist?, care consider? c? totalitatea factorilor

din meidul ambiant determin? nivelul inteligen?ei.

Prima orientare sus?ine, c? inteligen?a omului, gвndirea lui sunt

оnn?scute. Deosebirile оn comportamentul ?i psihicul oamenilor se datoreaz?

unui anumit genotip, unic pentru fiecare dintre noi. Psihicul este

dependent de sistemul nervos, de anumite structuri ale creierului, de

organele de sim?, care se dezvolt? оn baza ac?iunii specifice a anumitor

gene. Capacitatea omului de a se instrui este de asemenea оnn?scut?. Faptul

acesta se datoreaz? aptitudinii omului de a influen?a asupra mediului ?i de

a-l schimba, iar intelectul e o form? superioar? de a se adapta la mediu.

Orientarea ambientalist? sus?ine c? inteligen?a se formeaz? ?i se

dezvolt? datorit? exclusiv factorilor sociali. Progresul social, care este

nelimitat, influen?eaz? activitatea intelectual?, dвndu-i un anumit

con?inut.

Actualmente, afar? de aceste dou? orient?ri diametral opuse, exist? ?i o

a treia, care оmbin? ambii factori: ereditatea ?i mediul ambiant. Prin

urmare, biologicul ?i socialul au rolul lor оn formarea оntregului psihic

uman ?i a specificului fiec?rei individualit??ii.

Omul se na?te cu multe predispozi?ii, care оn cursul vie?ii se pot

manifesta оntr-un mod sau altul оn dependen?? de anumite condi?ii.

Cuno?tin?ele ce le cap?t? fiecare om оn parte amplific? poten?a sa

intelectual?. Instruirea, educa?ia, diversele rela?ii sociale constituie

amplificatori ai dezvolt?rii inteligen?ei. Poten?ele apar ca ni?te

predispozi?ii biologice, iar mediul social, cultura – ca amplificatori ai

acestor predispozi?ii. Diferite medii sociale apar оn rezultatul ac?iunii

diferitor amplificatori. Propriet??ile biologice ne caracteristice speciei

umane nu pot fi dezvoltate la indivizii s?i, oricare ar fi mediul ce-i

оnconjoar?, ?i invers, poten?ele оnn?scute, care exist? оn stare latent?,

pot fi realizate prin crearea de condi?ii corespunz?toare lor.

Se poate oare diagnostica nivelul de inteligen??, aptitudinile mintale

ale omului? ?tiin?a contemporan? dispune de asemenea metode. Dintre ele

principale sunt dou?:

1. Studierea comparativ? a gemenilor;

2. Studierea aptitudinilor mintale prin teste de inteligen??.

Gemenii monovitelini avвnd acela?i genotip prezint? o foarte mare

asem?nare atвt somatic?, cвt ?i psihic?. Aceasta ofer? un material unic

pentru a studia atвt factorul ereditar, cвt ?i ac?iunea mediului оn

dezvoltarea intelectului. Deosebirile ?i asem?n?rile, ce se observ? la

gemenii monovitelini, dintr-o parte, ?i la gemenii bivitelini, din alta,

crescu?i оmpreun? sau separa?i unul de altul, ne demonstreaz? tocmai rolul

eredit??ii ?i a mediului оn manifestarea multor particularit??i, printre

care ?i ale celor intelectuale.

Nivelul de inteligen?? se m?soar? prin coeficientul intelectual (CI),

aflat prin aplicarea testelor de inteligen??. Testele m?soar? variate

propriet??i intelectuale, care se formeaz? ?i se dezvolt? оn decursul

vie?ii individuale. Rezultatele test?rilor efectuate de mai mul?i savan?i

au demonstrat, c? CI la gemenii monovitelini crescu?i оn acelea?i condi?ii

coincid cu 87%, la gemenii monovitelini crescu?i оn codi?ii diferite

coincid cu 75%, pe cвnd la gemenii bivitelini crescu?i оmpreun? sau separat

coinciden?a CI e numai de 50%.

Savantul american Iepsen a ajuns la concluzia c? 80% din coeficientul de

inteligen?? se datoreaz? eredit??ii ?i 20% – mediului.

Norma nivelului mintal este considerat? dezvoltarea medie. Dac?

reprezent?m acest lucru cu ajutorul unui grafic, atunci vom avea la mijloc

intelect normal, mai sus de linia normei – genii ?i supradota?i, iar sub

linie oligofrenii.

La oamenii geniali ?i supradota?i оn mai multe direc?ii CI constituie mai

mult de 100 de puncte. De ace?tea se nasc оn mediu cca 2%. La oamenii

talenta?i, cu inteligen?? foarte bun?, CI=80-100 puncte. Ei sunt dota?i

numai оntr-o oarecare direc?ie (muzic?, pictur?, matematic? etc.) ?i

sonstituie cca 15% din toat? popula?ia uman?. 20% le revin oamenilor

inteligen?i, care о?i ating culmea preg?tirii profesioniste оn cele mai

bune condi?ii de instruire. La ei CI=60-70 puncte. CI la media normal? e de

40-50 puncte prezentate de majoritatea dintre noi. Pentru mediocri, care

constituie 10-20% din popula?ie, se cer eforturi deosebite оn instruire, CI

la ei fiind egal numai cu 20-30 puncte. Oligofrenii (oameni incapabili)

lua?i оmpreun? (10%) constituie contingentul ?colilor speicale, CI e mai

mic de 10.

Oligofrenia de cele mai multe ori este rezultatul unor anomalii

cromozomice. Debilii mintali, de?i se afl? sub limit?, pot fi plasa?i оn

?coli speciale ?i ajuta?i s? se adapteze la via?? ?i la o munc? potrivit?

pentru ei.

Imbecilitatea ?i idiotismul sunt provocate de gene recisive, pe cвnd

debilii mintali rezult? datorit? eredit??ii poligenice. Astfel de copii de

regul? nu pot оnv??a s? citeasc? ?i s? scrie. Ei nu sunt оn stare s?

perceap? corect realitatea datorit? deregl?rii func?iei creierului. De

asemenea le este deranjat ?i limbajul atвt cel oral, cвt ?i cel scris. Ei

nu-?i pot concentra aten?ia s? asculte, s? judece, s? citeasc? ?i s?

socoat?.

Deci, la un cap?t al firului eredit??ii se afl? oligofrenii, contingentul

?colilor speciale, iar la alt cap?t – oameni supradota?i ?i geniali, cu

aptitudini deosebite. Оntre aceste dou? poluri se g?sesc to?i ceilal?i ce

reflect? dispersia heterogen? a capacit??ilor intelectuale la majoritatea

omenirii.

9.4.3. Aptitudinile ?i ereditatea

Оnsu?irile fizice ?i psihice care-i permit omului s? activeze cu succes

оn anumite domenii, se numesc aptitudini. Acestea pot fi generale ?i

speciale. Aptitudinile care asigur? succesul оntr-un ?ir de activit??i sunt

numite generale, iar cele care se manifest? numai оntr-un anumit domeniu de

activitate – speciale. O оmbinare original? a ac?iunilor, a cuno?tin?elor

este posibil? atunci cвnd omul e talentat. Talentul оi permite s? se

exprime original оn mai multe domenii. V. Belinschii spunea, c? omul

talentat vede оn lumea оnconjur?toare ceea ce al?ii nici nu observ?. Omul

talentat vede totul original, оn felul s?u. Sunt оns? oameni ale c?ror

aptitudini ating un nivel foarte оnalt de manifestare. Astfel de oameni

sunt numi?i genii.

Geniul e o fiin?? dotat? cu posibilitatea de a crea ceva nou, absolut

original. Oamenii geniali posed? tr?s?turi de caracter, au interese ?i

idealuri la fel ca ?i ceilal?i oameni. Cu toate acestea, ei sunt

deschiz?tori de noi c?i, de noi ere оn istorie, fac descoperiri оn domeniul

оn care о?i manifest? talentul, deschid noi ?coli оn ?tiin?? ?i art?.

Foarte laconic оn privin?a aceasta s-a exprimat O. de Balzac: «Minunea

geniului const? оn aceea, c? el seam?n? cu to?i, dar cu el nimeni».

Ce determin? apari?ia geniilor? Оn antichitate se considera, c? geniul

este alesul lui Dumnezeu ?i-i inspirat de puterea divin?. Existau p?reri,

cum c? geniul este un om, care iese din cadrul obi?nuitei norme de

dezvoltare. Geniul ?i nebunia erau puse al?turi.

Pe lвng? genii, care sunt foarte pu?ini la num?r, trebuie descoperi?i ?i

oameni talenta?i, care se nasc ceva mai des, sunt bine dota?i ?i contribuie

la progresul societ??ii. Mul?i savan?i au studiat problema aptitudinilor,

dota?iei, talentului, genialit??ii. Rezolvarea acestei probleme ca ?i a

celei consacrate inteligen?ei are trei solu?ii: unii consider? aceste

calit??i оnn?scute, al?ii – ob?inute datorit? instruirii ?i educa?iei; a

treia grup? recunoa?te оmbinarea celor doi – cel genetic ?i cel al

mediului. Marele pedagog V. Suhomlinschii sus?ine existen?a unor

predispozi?ii biologice, care trebuie s? fie eviden?iate la timp ?i

cultivate permanent. Eminentul matematician N. Lobacevschii e de p?rere c?

geniul se na?te ?i e convins, c? arta educatorului const? оn aceea ca s?

descopere geniul ?i s?-i dea libertate s? оnf?ptuiasc? poten?ele sale. Deci

?i V. Suhomlinschii ?i N. Lobacevschii sunt de aceia?i p?rere: talentul ?i

geniul sunt оnn?scute, dar trebuie s? fie scoase la iveal? ?i cultivate. E

necesar de condi?ii favorabile pentru ca acestea s? se manifeste.

Predispozi?iile sunt оnn?scute, iar manifestarea ?i perfec?ionarea lor

sunt rezultatul dezvolt?rii omului оn cursul vie?ii individuale ?i

adapt?rii lui la mediu prin educare ?i instruire. Aptitudinile pot apare de

la vвrsta fraged? pвn? la b?trвne?e. Cel mai devreme se manifest?

aptitudinile pentru matematic? ?i muzic?, poezie, pictur? ?i joc de ?ah.

Astfel, Mozart a оnceput s? compun? muzic? la vвrsta de 3 ani, Mendelson –

la 5 ani, Repin ?i Serov au оnceput s? fac? pictur? la 4 ani, primele

versuri ale lui A. Pu?chin au ap?rut la vвrsta de 8 ani, ale lui M.

Lermontov – la 9 ani. Hose Capablanca a ob?inut victoria la jocul de ?ah la

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38