Современная генетика
p?cat.
Exemplele prezentate vin s? ne conving? de faptul c? asupra form?rii
profilului individual al capacit??ilor omului exercit? o anumit? influen??
?i ereditatea, ?i mediul оn оn?elesul cel mai larg al no?iunii. Pe lвng?
ac?iunea mediului, genotipul determin? ?i el dezvoltarea general? a
copilului ?i succesele lui la оnv???tur?. Un debil mintal se alege cu
foarte pu?in chiar ?i de pe urma celei mai bune instruiri, оn timp ce un om
n?scut cu aptitudini geniale reu?e?te оn mod obi?nuit multe f?r? ajutorul
cвt de cвt оnsemnat al cuiva. Dar pentru majoritatea copiilor de ambian?a
familial?, instruirea оn ?coal?, propriile lor eforturi depinde оn ce
m?sur? realiz?rile lor se vor apropia de limita superioar? a capacit??ilor
lor оnn?scute.
Gemenii sunt materialul natural pe baza c?ruia se poate cel mai bine
studia interac?iunea dintre genotip ?i mediu.
Dup? cum am mai ar?tat, exist? dou? categorii de gemeni: obi?nui?i
(bivitelini), cu genotipuri-diferite ?i identici (univitelini), cu
genotipuri identice.
Numeroase experien?e efectuate asupra gemenilor au demonstrat c? cu cвt
un caracter oarecare depinde mai mult de genotip, cu atвt mai mult gemenii
identici seam?n? unul cu altul sub raportul acestui caracter. ?i cu cвt el
depinde mai mult de mediul extern, cu atвt mai mult se pot deosebi оntre ei
gemenii identici. Cele mai mari deosebiri оntre gemeni se constat? оn cazul
cвnd ei sunt educa?i оn familii diferite; dar astfel de cazuri se оntвlnesc
extrem de rar. De regul?, gemenii identici sunt educa?i оn condi?ii оntr-
atвt de identice, оncвt poate s? apar? оntrebarea: nu este oare acest fapt
principala cauz? a asem?n?rii lor? R?spunsul se poate ob?ine prin
compararea lor cu gemenii obi?nui?i. Gemenii obi?nui?i cresc ?i ei оn una
?i aceea?i familie, оn unul ?i acela?i interval de timp. De aceea influen?a
mediului asupra deosebirilor dintre gemenii obi?nui?i este comparabil? cu
influen?a pe care o are mediul asupra diferen?elor dintre gemenii identici.
Diferen?a dintre gemenii obi?nui?i ?i cei identici, crescu?i оmpreun?,
este condi?ionat? оn temei de ereditatea lor diferit?. Оn schimb,
diferen?ele dintre gemenii identici crescu?i оmpreun? ?i gemenii identici
crescu?i оn medii diferite este condi?ionat? totalmente de condi?iile
diferite de mediu. Astfel, conform datelor savan?ilor americani, educa?ia
diferen?iat? duce la deosebiri cu mult mai mari de greutate ?i capacit??i
mintale, dar nu are nici o оnrвurire asupra оn?l?imii. Prin urmare,
оn?l?imea depinde оn special de ereditate, iar greutatea fizica ?i
capacit??ile intelectuale sunt determinate aproximativ оn egal? m?sur? de
ereditate ?i de mediu.
9.3.2 Talentul ?i ereditatea
L?murind rolul eredit??ii ?i al mediului оn dezvoltarea omului, оn
formarea personalit??ii sale, este important s? se explice ce reprezint?
mediul raportat la om. Asemeni altor fiin?e vii, omul se na?te ?i tr?ie?te
оntr-un mediu ce este determinat atвt de factori abiotici, cвt ?i de
factori biotici. Оn acest sens se poate afirma c? mediul omului este
acela?i ca ?i al altor fiin?e vii. Dar datorit? con?tiin?ei, omul
ac?ioneaz? оn sfera formei sociale de mi?care a materiei, subordonвndu-?i
mediul ?i to?i factorii ce ac?ioneaz? оn el. Din aceast? cauz? mediul uman
are un caracter social. Fiecare fiin?? uman? se na?te ?i tr?ie?te оn
condi?iile mediului social. Оn ce prive?te identitatea sau varietatea
genetic?, ele sunt determinate de garniturile de gene. Fiecare om о?i are
garniturile sale particulare de gene ?i оn virtutea acestui fapt din punct
de vedere genetic to?i oamenii sunt diver?i, individuali, cu excep?ia
gemenilor identici. Remarcвnd diferite particularit??i оn manifestarea
caracterelor la diferi?i oameni, ne ciocnim nu de o insuficien?? genetic?,
ci de diversitatea genetic?. Este important s? se sublinieze оn acest
context c? diversitatea genetic? a oamenilor nu depinde de mediul social
ci, din contra, de mediul social depinde manifestarea diversit??ii
genetice, deoarece ea este determinat? de condi?iile sociale оn care omul
se na?te, se dezvolt? ?i se formeaz? ca personalitate. Ei, bine, ve?i spune
dumneavoastr?, dar capacit??ile fenomenale la copiii care, ca s? zicem a?a,
n-au dovedit оnc? s? оntre оn contact cu mediul social, care n-au trecut
оnc? minimumul elementar de instruire ?i educa?ie? Aceea?i оntrebare se
poate referi ?i la personalit??ile remarcabile care se dezvolt? оn aceea?i
familie cu altele destul de mediocre.
Оntr-adev?r, majoritatea copiilor care se nasc sunt copii obi?nui?i,
copii оnzestra?i оntr-un domeniu oarecare se nasc оntr-un num?r mic, iar
personalit??i remarcabile, оnzestrate multilateral, adic? oameni geniali,
se nasc extrem de rar.
Na?terea copiilor geniali aminte?te оntrucвtva loteria. Juc?torii
reu?esc, de regul?, s? ghiceasc? unul-dou? numere, mult mai pu?ini – 3-4 ?i
cu totul pu?ini – 5-6 numere. iar оn dependen?? de ghicire se stabile?te
suma cв?tigului. Cu cвt mai mic? este probabilitatea ghicirii, cu atвt mai
valoros este cв?tigul. Ideea a fost exprimat? sugestiv de V. Polвnin.
«Na?terea geniului, – spunea el, – este cв?tigul realizat la o loterie
lipsit? aproape de cв?tiguri». Ne este dat foarte rar s? auzim despre
apari?ia copiilor cu talente deosebite. Una din aceste rare comunic?ri
senza?ionale a fost publicat? de ziarul japonez influent «Japan Times». Ea
se referea la Chim Iun Von, un seulez de trei ani, care vorbea la fel de
liber engleza ?i germana ca ?i coreeana, limba sa matern?. El rezolva cu o
nemaiv?zut? u?urin?? probleme dintre cele mai complicate, folosind оn acest
scop calculele diferen?iale ?i integrale. Chim Iu este me?ter la scrisul
caligrafic, scrie versuri foarte bune ?i cite?te ziarele. P?rin?ii acestui
fenomen – Chim Su Son, fizician, оn vвrst? de 33 de ani ?i Iu Mun Hiun,
cadru didactic la Universitatea din Seul, оn vвrst? de asemenea de 33 de
ani - au povestit c? оn a patra lun? dup? na?tere fiului i-au ap?rut dintr-
odat? 19 din?i, iar peste dou? zile el a оnceput s? rosteasc? cuvinte. La
?ase luni el a оnceput s? mearg? ?i s? memoreze din auzite denumiri de
copaci ?i de animale. La 1 an ?i o lun? Chim оnsu?ise destule cuvinte
engleze?ti, pentru a vorbi satisf?c?tor engleza.
Peste o lun? el a оnceput s? vorbeasc? germana. La un an ?i jum?tate a
оnceput s? scrie cu o pensul? mic?, ?i cu tu?, iar la doi ani a оnceput s?-
?i fac? оnsemn?ri zilnice. Multe dintre оnsemn?rile ?i desenele lui au fost
publicate оn ziarele din Seul. Deci, un adev?rat fenomen.
Un alt exemplu. Оn anul 1979 la sec?ia preg?titoare a Universit??ii din
Moscova a fost primit un b?ie?el de nou? ani – Jalil Said – din Afganistan.
Guvernul acestei ??ri a hot?rвt s?-l trimit? pentru continuarea studiilor
оn URSS la facultatea de mecanic? ?i matematica a USM (programa pentru
?coala medie el a оnsu?it-o оntr-un an). Jalil a venit оn Uniunea Sovietic?
оmpreun? cu tat?l s?u Cherim Said, care urma ?i el s?-?i fac? studiile la
Universitate.
Dup? o lun? ?i jum?tate de cursuri cu оnv???tori de limba rus?, Jalil a
оnceput s? оn?eleag? bine оntreb?rile care i se adresau, s? r?spund? la ele
?i adesea s-o fac? chiar pe traduc?torul pentru tat?l s?u. Dar la оnceput
lec?iile mergeau destul de prost. ?i doar atunci cвnd a fost schimbat modul
de instruire, luвndu-se ca baz? manualul de matematic?, treburile s-au
normalizat.
Care este explica?ia acestor cazuri? Ce rol i se atribuie eredit??ii ?i
ce rol mediului оn dezvoltarea talentelor cu totul ie?ite din comun?
Iat? ce scriu оn leg?tur? cu aceasta cunoscu?i savan?i Ia. Reghinschii ?i
A. Scvor?ov: «Ereditatea talentului? Exist? numeroase genealogii care o
confirm?: muzica оn familia Bah, astronomia pentru оntreaga genera?ie de
astronomi Cassini оn cadrul c?reia s-a desf??urat de la tat? la str?nepot
timp de 124 de ani continuitatea оn conducerea observatorului astronomic
din Paris; pictura оn familia Macovschii, matematica оn familia Bernulli.
Pe de alt? parte, оns?, оn majoritatea cazurilor оnzestrarea ereditar? este
determinat? de оmbinarea unui ?ir de оnsu?iri independente... Poate c?
anume оn polifactorialitate ?i se ascunde una din cauzele faptului c? chiar
?i оn familiile cu mul?i copii ale geniilor se n??teau atвt de rar copii
geniali». «Nu avem motive s? afirm?m c? exist? gene speciale ale
genialit??ii; formele de manifestare a talentului uman sunt atвt de variate
?i individual irepetabile, оncвt este mai verosimil s? fie considerate nu
urmarea unor gene speciale ale genialit??ii, ci rezultatul unor combina?ii
unice, irepetabile оn fiecare caz aparte ale unui ?ir оntreg de gene, care
fiecare оn parte nu determin? nici un efect remarcabil. Adev?rul este
confirmat ?i de faptul c? оn marea majoritate a cazurilor descenden?a
oamenilor de sam? este destul de obi?nuit?».
Din aceste opinii se poate trage urm?toarea concluzie general?: nu
ac?iunea unor oarecare gene izolate determin? formarea talentului. Fiecare
gen? aparte sau o grup? de gene condi?ioneaz? unele оnsu?iri pozitive
aparte (temperament, atrac?ie pentru ceva, aten?ie, memorie, spirit de
observa?ie, imagina?ie, capacitate de оn?elegere rapid? ?. a. m. d.), iar
оmbinarea оntвmpl?toare a unei mul?imi de asemenea оnsu?iri (?i, prin
urmare, ?i a genelor care le determin?) оntr-un singur individ contribuie
la dezvoltarea maxim? a capacit??ilor sale – adic? a talentului.
Probabilitatea оmbin?rii оntr-o singur? persoan? a majorit??ii оnsu?irilor
pozitive e foarte mic? – de aici ?i raritatea apari?iei lor оn lume. Tot
odat?, se cunoa?te c? nu toate genele se manifest? оntr-un mediu sau altul
?i c? genele asem?n?toare о?i manifest? оn chip diferit ac?iunea оn
condi?ii de mediu diferite. Prin urmare, оnsu?i mediul «potrive?te»
ac?iunea fiec?reia dintre gene sau a unor blocuri de gene unul fa?? de
altul, «?lefuindu-le» efectul general. Tot mediul este cel care joac? rol
de «punct de trecere», aprobвnd sau anulвnd aceast? ac?iune general?,
adic? stimuleaz? sau inhibeaz? o ac?iune sau alta a individului. Оn acest
cadru o importan?? colosal? o are instruirea ?i educa?ia orientat?. Se
оn?elege de la sine c? dac? elevul sau studentul nu poate s? asimileze
ceva, dar o dore?te, el va fi, pe drept, recompensat, dac?, оns?, este
capabil, dar lene?, pe bun? dreptate, va fi mustrat. ?i deoarece toate
aceste calit??i determin? rela?iile dintre oameni, manifestarea lor va fi
apreciat? оn chip diferit, оn dependen?? de condi?iile concrete ale
mediului social.
Оn ce prive?te seulezul de 3 ani Chim, nici acest caz nu con?ine nimic
supranatural. Pur ?i simplu, exemplul ilustreaz? o dat? оn plus
posibilitatea manifest?rii foarte de timpuriu ?i оn diverse domenii a unor
capacit??i poten?iale enorme. ?tiin?a nu dispune оnc? de informa?ie
suficient? asupra modului оn care recep?ioneaz? lumea оnconjur?toare
copilul оn perioada dezvolt?rii sale embrionare. Nu este exclus c? anume
aceast? perioad? este fundamental?, hot?rвtoare оn formarea psihicului ?i,
prin urmare, ?i a personalit??ii omului. Оn perioada embrionar? dezvoltarea
creierului este determinat? de programul .genetic. Programul genetic, –
scrie cunoscutul geneticiian sovietic, academicianul N. P. Dubinin, –
asigur? posibilitatea manifest?rii sferei spiritual suprabiologice a
omului, iar condi?iile sociale transform? aceast? posibilitate оn
realitate оn procesul activit??ii de munc?, social de produc?ie a
oamenilor, legat? de dezvoltarea vorbirii ?i оnrвurind asupra form?rii
gвndirii logico-abstracte». Nu este exclus c? оn viitor no?iunea «mediu
social» se va complecta cu starea psihic?, emotiv? оn care se afl?
viitoarea mam? оn perioada gravidit??ii. Doar ?i ea este diferit? la
diferite mame ?i chiar la una ?i aceea?i mam? la sarcini diferite.
9.3.3 Embriogenetica ?i pedagogia
Dac? a?i fost mai mul?i copii оn familie, pute?i – s-o оntreba?i pe mama,
cum se sim?ea ea cвnd a?tepta un copil sau altul. Mul?i о?i manifest? оnc?
de pe atunci temperamentul...
Momentul fecunda?iei ovulului este, de fapt, momentul na?terii unei noi
vie?i. Pвn? la el celulele sexuale au parcurs o cale lung? de diferen?iere
?i specializare оn conformitate cu programul genetic al fiec?ruia dintre
p?rin?i. Dup? unirea gametului mascul cu cel femel ?i formarea zigotului,
оncepe ac?iunea coordonat? a dou? programe genetice ?i realizarea
consecvent? a informa?iei ereditare, pe care o con?in, pe parcursul
оntregului proces de dezvoltare individual?.
De acum la a optsprezecea zi de la concep?ie оncepe s? bat? inima noii
fiin?e, la dou? luni organele оi sunt оn temei formate, iar la trei luni ea
se manifest? оn toat? plin?tatea: se poate stabili ce este b?iat sau fat?.
La patru luni EL sau EA оncep s?-?i caute o pozi?ie mai comod?, iar la
cinci unii о?i manifest? deja caracterul. La acest moment copilul simte ?i
retr?ie?te toate bucuriile ?i emo?iile mamei, fiind foarte sensibil la
dispozi?ia ei ?i reac?ionвnd оn mod corespunz?tor.
Se pare c? оn parte la acest fundament se referea L. N. Tolstoi cвnd
scria: «Oare nu atunci am ob?inut eu tot cu ceea ce tr?iesc оn momentul de
fa??, ?i am agonisit atвt de mult, atвt de repede, оncвt оn оntreaga via??
ce a urmat nu am reu?it s? cap?t nici a suta parte cвt c?p?tasem оnainte?
De la un copil de cinci ani ?i pвn? la mine e un singur pas. De la un nou-
n?scut pвn? la un copil de cinci ani e o distan?? cumplit?. De la embrion
pвn? la nou-n?scut e o pr?pastie, iar de la ne existen?? pвn? la embrion se
оntinde nu o pr?pastie, ci ceva de neconceput».
Оn psihologie ?i pedagogie se obi?nuie?te s? .se considere c? omul nu se
na?te personalitate, ci devine ca atare. ?i aceasta este оntr-adev?r a?a,
deoarece personalitatea a оnceput s? semnifice cel mai adesea
individualitatea оn raporturile ei sociale. Dar atunci ce urmeaz? s? se
considere na?terea omului-apari?ia lui pe lume sau momentul ini?ial al
dezvolt?rii sale оn uterul mamei? Doar acele nou? luni care urmeaz? dup?
momentul concep?iei noului om sunt mult mai bogate оn informa?ie decвt
mul?i dintre anii ce vor urma.
«Pot s? demonstrez c? multe din ceea ce consider?m specific uman, c?p?tat
de om dup? na?tere, оn realitate se con?ine оn genetica noastr?, se afl? оn
natura noastr? оn forma unor raporturi fixate ale structurilor nervoase», –
scria remarcabilul fiziolog, academicianul P. Anohin. Aceast? declara?ie
permite s? se considere c? formarea personalit??ii оncepe .in procesul
dezvolt?rii embrionare a copilului, iar manifestarea particularit??ilor ei
оncepe la diferi?i oameni оn momente diferite. Nu f?r? temei se spune
devenirea, ?i nu apari?ia personalit??ii; ?i nu a personalit??ii оn
general, ci a unui om concret.
«Nu este exclus, - scrie cunoscutul psiholog Ia. L. Colominechii, – c?
оntr-un viitor nu prea оndep?rtat s? se formeze un domeniu special al
pedagogici – pedagogia embrionar?, ?tiin?a despre ac?iunea direct? ?i
indirect? (prin intermediul psihicului ?i organismului mamei) asupra
form?rii psihicului omului оn perioada dezvolt?rii sale embrionare».
Ideea c? fiecare om vine pe lume cu un ansamblu variat de capacit??i a
devenit una din tezele de baz? ale concep?iei umaniste despre om. Aproape
оn fiecare om exist? capacit??i spirituale poten?ial nelimitate. A fost
demonstrat c? miliardele de celule ale creierului omenesc sunt capabile s?
оnf?ptuiasc? o munc? cu adev?rat titanic?; problema e, оn ce mod se pot
mobiliza ?i folosi la maximum colosalele lor posibilit??i. Оntr-un
laborator de psihologie a fost efectuat? o experien?? оn care ex-campionul
lumii la ?ah M. Tal a jucat ?ah cu persoana supus? examin?rii. Trei partide
acesta le-a jucat оn stare obi?nuit?, iar alte trei-оn stare de hipnoz?,
insuflвndu-i-se chipul unuia dintre ?ahi?tii remarcabili din trecut. Tal a
cв?tigat. Dup? seans el ?i-a caracterizat оn felul urm?tor partenerul:
«Оnainte de hipnoz? am jucat cu o persoan? care abia mi?ca figurile. Оn
stare de hipnoz?, оns?, оn fa?a mea st?tea un cu totul alt om, expansiv,
energic, оndr?zne?, care juca cu dou? categorii mai bine».
O persoan? este considerat? capabil?, dac? manifest? un interes deosebit
pentru vre-o preocupare ?i dac? оn acest caz ea оnsu?e?te mai repede ?i mai
u?or decвt al?ii cuno?tin?ele, deprinderile, metodele corespunz?toare, dac?
ob?ine succese оn domeniul respectiv.
Dar оn caz c? nu ob?ine nici un fel de succese? Trebuie considerat?
incapabil?? Oameni incapabili nu exist?, exist? oameni care nu ?i-au
valorificat capacit??ile, oameni care «?i-au оngropat talentul».
Оn prezent a devenit ca nici odat? acut? problema determin?rii
hipertimpurii a profilului capacit??ilor copilului, ale adolescentului,
pentru a i se putea alege direc?ia de instruire ?i de preg?tire
profesional?, care i-ar asigura ?i cuno?tin?ele, ?i dragostea pentru
ocupa?ia, pe care el o va exercita cu maxim? d?ruire, ?i deci ob?inвnd
maximum de satisfac?ie.
Capacit??ile remarcabile se pot оmbina cu o memorie auditiv? obi?nuit?; o
memorie vizual? obi?nuit?-cu o capacitate de a reac?iona rapid. Eforturile
enorme care se depun pentru ob?inerea instruirii muzicale pot s? nu dea
nici m?car o parte mic? din efectul pe care l-ar da cultivarea la acela?i
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38
|