Современная генетика
natural? organizat? special оn acest scop ?i оn prezent cireada num?r?
peste 1100 de zimbri. La fel s-a procedat ?i cu zimbrii europeni. Dar
pentru a li se spori fertilitatea ?i viabilitatea ei au fost mai оntвi
оncruci?a?i cu bizoni americani ?i cu animalele domestice.
Metodele retroвncruci??rii au condus оn scurt timp la efectul scontat-
deja оn a patra genera?ie s-au ob?inut zimbri aproape pur-sвnge.
Tot gr?dinilor zoologice le dator?m ?i p?strarea unui astfel de animal
rar cum este calul lui Prjevalschii. Istoria nou? a calului lui
Prjevalschii a оnceput de la trei perechi p?strate оn diferite gr?dini
zoologice. De rena?terea fo?tilor tr?itori ai pustiurilor centrale s-a
apucat gr?dina zoologic? din Praga. Оn prezent оn gr?dinile zoologice din
lume se num?r? cвteva sute de asemenea cai.
Geneticiienii ?i zoologii nu numai au p?strat ?i au f?cut s? creasc?
num?rul unor specii de animale aflate pe cale de dispari?ie. Ei au reu?it
de asemenea s? restaureze unele specii disp?rute demult. Cвteva veacuri
trecuser? de la dispari?ia de pe p?mвnt a tarpanilor ?i bourilor. Savan?ii
i-au f?cut, оns?, s? reоnvie. Experien?ele respective au fost pe cвt de
grele, pe atвt de instructive.
Caii s?lbatici, numi?i tarpani, erau r?spвndi?i оn p?durile ?i оn stepele
europene. Ultima dat? tarpanii au fost v?zu?i la оnceputul veacului trecut.
?i doar un metis de tarpan cu cai domestici i-au p?strat pвn? оn zilele
noastre оnsu?irile ?i caracterele. Anume pe calea оncruci??rii acestor
hibrizi ?i s-a putut ob?ine cai identici din punct de vedere morfologic cu
tarpanii. Primii s-au apucat de acest lucru speciali?ti polonezi la
оnceputul veacului nostru; paralel la gr?dinile zoologice din Miunhen ?i
Berlin f?ceau experien?e оn acest sens fra?ii Hec. Probвnd diferite
variante de оncruci?are ?i f?cвnd o riguroas? selec?ie artificial? de-a
lungul unui ?ir de genera?ii, ei au c?utat s? ob?in? tarpani asem?n?tori cu
str?mo?ii lor s?lbatici. ?i succesul a venit.
Ultimul bour a c?zut оn anul 1627. Dar sвngele acestui str?mo? al vacilor
s-a p?strat оn arterele urma?ilor s?i domestici. Cele mai multe caractere
ale bourului s-au p?strat la vacile ungare ?i ucrainene de step?, precum ?i
la vacile engleze de parc. Unul din fra?ii Hec, directorul gr?dinii
zoologice din Berlin, s-a apucat s? restaureze bourul cu acelea?i metode
ale оncruci??rii reciproce. Оn prezent a fost creat? o copie destul de
exact? a acestor animale, disp?rute acum trei secole ?i jum?tate.
9.2.3 Banca de gene
Оn scopul p?str?rii speciilor de animale pe cale de dispari?ie ?i al
оmbun?t??irii rasei de animale domestice, la ora actual? se depun eforturi
оn vederea elabor?rii unor metode de conservare a genelor lor, adic? a
cre?rii unor depozite (b?nci) speciale de p?strare a genelor de animale.
Оn februarie 1976 la Centrul ?tiin?ific de cercet?ri biologice din Pu?chino
s-a desf??urat o conferin?? consacrat? оn exclusivitate acestei probleme.
Ini?iativa organiz?rii conferin?ei оi apar?inea profesorului B. N.
Veprin?ev. Lui i-a venit ideea s? colecteze ?i s? conserve sortimente de
gene de animale pentru ca оn viitor, dac? va fi necesar ?i vor exista
posibilit??i tehnice, s? se recreeze din ele speciile disp?rute. Aceast?
idee a trezit ?i interesul tuturor participan?ilor la Asambleia general? a
Asocia?iei Interna?ionale de Ocrotire a Naturii (AION), care s-a desf??urat
оn octombrie 1978 оn ora?ul A?habad.
Se ?tie c? fauna mondial? a pierdut o astfel de specie unic? de mamifere
marine ca vaca-de-mare, nimicit? оn mod barbar cu 200 de ani оn urm? оn
apele de coast? ale insulelor Comandore. Оn zilele noastre s-a ajuns s? se
оn?eleag? cвt se poate de bine ce fond genetic s-a pierdut odat? cu
dispari?ia acestor animale: dac? vaca-de-mare s-ar fi p?strat pвn? оn
prezent, problema dobвndirii proteinelor de origine animal? s-ar fi
rezolvat destul de simplu ?i de eficient: prin cre?terea acestor animale pe
оntinsele «p??uni» sub-acvatice.
Pentru ce este nevoie de o banc? a genelor? Оntreaga bog??ie a lumii
animale de pe p?mвnt este condi?ionat? de varietatea genelor, care s-au
format оn cursul evolu?iei de milioane de ani. Dar aceast? bog??ie este
amenin?at? de o primejdie real?.
Оn primul rвnd, scade оn mod catastrofal num?rul general de specii de
plante ?i animale. Оn al doilea rвnd, scade num?rul indivizilor din
interiorul multor specii, iar aceasta implic? o sc?dere a volumului
fondului genetic al speciei.
Desigur, c? pentru multe animale pe cale de dispari?ie ultimul refugiu оl
pot constitui gr?dinile zoologice, dar pentru a se evita оncruci??rile
dintre indivizi cu un grad apropiat de rudenie, fapt care duce inevitabil
la degenerare, gr?dinile zoologice ar urma s? оntre?in? cel pu?in cвte 50-
100 de indivizi de fiecare specie. Dar, dup? cum arat? calculele, chiar ?i
оn cazul unui astfel de num?r minim de indivizi necesari se va pierde
aproape jum?tate din genele de fiecare specie. De altfel, anume o astfel de
situa?ie s-a creat оn zootehnie. Tendin?ele moderne constau оn folosirea
unui num?r redus de rase оnalt productive; оn timp zeci de rase locale
dispar ireversibil. Оn realitate, оns?, toate speciile de animale ?i plante
au valoare economic? poten?ial?. Bun?oar?, animalele s?lbatice, constituie
o surs? absolut necesar? de creare оn zootehnie a unor noi rase pe calea
domesticirii ?i оncruci??rii cu rase locale.
Оn acest fel оns??i logica vie?ii indic? asupra necesit??ii de a se
depune eforturi pentru p?strarea unui num?r maxim posibil de genotipuri.
Dar pentru aceasta este necesar? crearea unui depozit, unde vor fi
concentrate asortimente variate de gene ?i de unde ele vor putea fi
primite, оn caz de necesitate, pentru munc? experimental? sau de selec?ie.
Conform opiniei lui B. N. Veprin?ev ?i N. N. Rott, asortimentele de gene
pot fi p?strate «оnchise» оn celule sau chiar оn embrioni. A fost elaborat?
o metodic? de congelare a celulelor, care permite ca dup? decongelare ele
s?-?i p?streze vitalitatea. Оn ce const? aceast? metodic?? Оn mediul оn
care se afl? celulele se adaug? crioprotectori - substan?e care protejeaz?
celulele de ac?iunea nimicitoare a frigului, iar apoi celulele sunt r?cite
treptat pвn? la temperatura de –79°CE sau pвn? -196°CE. Celulele congelate
se pot p?stra timp оndelungat: pвn? la cвteva zeci de ani. Оn practica
cre?terii vitelor оn prezent se aplic? pe larg metoda p?str?rii spermei
congelate оn azot lichid (la t° de -196°CE), urmвnd ca apoi, dup? ce va fi
decongelat?, s? fie folosit? pentru fecunda?ia artificial? a femelelor.
Metoda ofer? posibilitatea sporirii de multe ori a productivit??ii
reproduc?torilor care prezint? caractere de mare valoare economic?.
Bun?oar?, de la un taur se pot ob?ine nu 50-100 de vi?ei anual ca оn cazul
fecunda?iei naturale, ci pвn? la 10 mii. Sperma congelat? se p?streaz? ani
оntregi ?i poate fi folosit? ?i atunci cвnd reproduc?torul e mort; ea poate
fi de asemenea u?or transportat? оntr-acolo unde este necesar? ameliorarea
cirezii. Aceast? metod? poate fi folosit? pentru оnmul?irea vitelor
cornute mari, a cailor, porcilor, oilor, caprelor, g?inilor, pe?tilor ?i a
altor animale. Ea este folosit? ?i pentru cre?terea animalelor s?lbatice,
оntre?inute оn gr?dini zoologice. Se fac experien?e pe 80 de specii de
astfel de animale.
Оn ultimii ani a fost propus оnc? un mod de p?strare a genelor. Este
vorba de congelarea timpurie a embrionilor de mamifere. Dup? decongelare
ace?ti embrioni se implanteaz? оn uterul femelei-recipient, unde о?i
continu? dezvoltarea. Metoda se aplic? оn prezent la iepuri, oi, capre ?i
la vite cornute mari.
Congelarea embrionilor ofer? posibilitatea p?str?rii ?i transmiterii
caracterelor economic valoroase nu numai a masculilor, dar ?i a femelelor.
Vacile recordiste (de exemplu, Volga, despre care am mai pomenit) este
ra?ional s? fie folosite nu numai оn calitate de produc?toare de lapte, ci
?i de ovule. Оn prezent оn URSS ?i оn alte ??ri au fost ob?inute succese
importante оn direc?ia determin?rii la oi ?i vaci a poliovula?iei, a
extragerii din uter ?i a conserv?rii ovulelor, apoi implantarea lor unor
femele-recipien?i obi?nuite.
Cu ajutorul unor trat?ri hormonale de la o singur? femel? оnalt
productiv? se poate ob?ine pвn? la 60 de embrioni anual in loc de 1-2. Ei
pot fi apoi implanta?i unor femele de rase inferioare, ob?inвndu-se astfel
de la o vac? 20-30 de vi?ei pe sezon. Pe aceast? cale se poate realiza o
ameliorare substan?ial? a ?eptelului dintr-o gospod?rie, raion sau chiar
?ar?, deoarece animalele de rase valoroase pot fi u?or r?spвndite sub forma
embrionilor congela?i. Anume a?a se procedeaz? оn Australia, unde importul
de animale mature este interzis de reguli de carantin? speciale.
O alt? cale de realizare a poten?ialului genetic al unor organisme cu
indicatori remarcabili o constituie clonarea genetic?, adic? ob?inerea unor
copii exacte de animale оn via?? sau care au disp?rut demult, dac?,
bineоn?eles, celulele lor, оntr-un fel sau altul, s-au p?strat. Оn biologie
grupul de celule formate de la una singur? se nume?te clon?. Din aceast?
cauz? ?i ob?inerea unor organisme identice genetic dintr-o singur? celul?
se nume?te clonare.
Оn principiu, nu exist? nici o piedic? оn vederea clon?rii оn acest mod a
oric?ror specii de animale.
Cв?iva ani оn urm? J. Herdon din Chembridj (Anglia) a ob?inut un mormoloc
care practic nu avea «mam?». El a recoltat dintr-un intestin de broasc? o
celul? somatic? (diploid?), a extras din ea nucleul ?i l-a implantat оn
ovulul unei alte broa?te. Totodat?, nucleul din ovul fusese nimicit prin
iradiere cu raze ultraviolete Оn acest fel оntreaga garnitur? de gene noul
organism o ob?inea de la unul din p?rin?i. Mormolocul era, bineоn?eles,
copia genetic? absolut? a broa?tei de la care s-a «оmprumutat» nucleul
celular. Оntr-un alt centru ?tiin?ific din Anglia (Oxford) D. Bromholl a
reu?it s? implanteze nucleul extras dintr-o celul? somatic? оn ovulul de
epure. De remarcat c? doctorul Bromholl a folosit celule care au crescut
mul?i ani la rвnd оn cultur? de ?esut оn afara organismului (in vitro).
Anume cu asemenea celule a fecundat ovulul, nucleul c?ruia era nimicit
ini?ial prin iradiere cu raze ultraviolete.
Ovulul fecundat a fost implantat оn uterul iepuroaicei, care оndeplinea
rolul de incubator viu. Оn consecin??, s-a dezvoltat un embrion ale c?rui
gene con?ineau numai gene ale iepurelui (mort demult) celulele c?ruia
fuseser? cultivate in vitro. O adev?rat? reоnviere!
Conform opiniei unor exper?i, оn anii apropia?i va fi elaborat? o
metodic? general accesibil? ?i ieftin? de оnmul?ire «prin plombagin?» a
vitelor cornute mari ?i a altor animale domestice. O atare metodic? va avea
ca obiectiv ob?inerea de celule extrase din ?esuturile unor indivizi
animali remarcabili, stimularea femelelor оn producerea unui num?r mare de
ovule (aceasta deja se realizeaz?), fecunda?ia cu nuclee de celule somatice
(atвt de la masculi, cвt ?i de la femele-recordiste) a acestor ovule (ale
c?ror gene au fost ini?ial distruse prin iradiere) ?i implantarea ovulelor
la mame adoptive.
9.3 Genetica ?i pedagogia
9.3.1 Genotipul ?i mediul social
Probabil, c? nu o dat? ne-am оntrebat, de ce nu fiecare om poate fi f?cut
compozitor, pictor, scriitor sau matematician? De ce unul оncepe s? compun?
versuri оnc? de pe b?ncile ?colii, iar altul nu reu?e?te s-o fac? chiar ?i
dup? ce оnsu?e?te toate tainele compunerii versurilor? Acela?i lucru se
poate spune ?i despre cele mai оnalte performan?e sportive: oricвte
eforturi ?i timp nu s-ar cheltui pentru antrenamente, nu fiecare poate s?
devin? campion olimpic. De ce un om se poate abate u?or de la drumul drept
?i deveni delincvent, iar altul r?mвne neclintit chiar оn оmprejur?ri care
оl pun la оncerc?ri dintre cele mai grele?
Toate aceste «deceuri» au un singur r?spuns: to?i oamenii sunt diferi?i.
Fiecare о?i are genotipul s?u pe baza c?ruia, оn rela?ie cu mediul, se
formeaz? particularit??ile omului, inclusiv ?i cele psihice. Оn afar? de
aceasta, asupra form?rii psihicului o mare оnrвurire o are educa?ia,
оncepвnd din primele zile ale apari?iei pe lume a noului om.
Mult timp pe savan?i ?i pe pedagogi i-a fr?mвntat urm?toarea оntrebare:
оn ce mod conlucreaz? оn lupta pentru viitorul om ereditatea, mediul ?i
educa?ia? Cu alte cuvinte, cui dintre ace?ti trei factori оi apar?ine rolul
hot?rвtor оn formarea personalit??ii?
Unii considerau c? formarea esen?ei sociale a omului, dezvoltarea
personalit??ii depinde оn totalitate de ereditate. Va fi omul bun sau r?u,
curajos sau fricos, harnic sau un lene? toate acestea, dup? opinia lor,
sunt programate dinainte оn ereditate.
Nu este greu s? ne d?m sama c? acest punct de vedere este nu numai
nefundamentat, dar ?i оntr-o anumit? m?sur? d?un?tor, deoarece nu rareori
el serve?te drept paravan celor care nu ?tiu sau nu doresc s? se preocupe
de educa?ie: toate deficien?ele din educa?ie le pun оn sama «eredit??ii
proaste», оmpotriva c?reia educa?ia ar fi, chipurile, neputincioas?. Ea
este d?un?toare ?i оn alt? privin??. S? ne imagin?m urm?toarea situa?ie.
F?cвnd totalurile anului ?colar оnv???torul d? scurte caracteristici
fiec?rui elev. De exemplu, «Scutaru este silitor, perseverent, sвrguincios.
Succesele lui au depins оn mare m?sur? de h?rnicia ?i sвrguin?a cu care a
muncit» – dup? aceste cuvinte cel caracterizat va c?uta pe viitor s? se
manifeste ?i mai оn deplin?tatea acestor calit??i. «Dar iat? c? Ciobanu a
reu?it totul f?r? mult efort. Este un talent оnn?scut». La ce se poate
gвndi vizatul Ciobanu dup? aceste cuvinte? E bine c? totul оi merge u?or ?i
оn toate izbute?te. Dar оn caracteristic? nu s-a pomenit despre atitudinea
sa fa?? de оnv???tur?, fa?? de munca ob?teasc?. Reiese c? nu el a ob?inut
rezultate bune, ci ele au venit singure, de la sine. Dar oare aceast?
insinuare nu reprezint?, de fapt, o minimalizare a personalit??ii lui
Ciobanu, o negare a «eu»-lui s?u?
P?rta?ii altor tendin?e considerau c? to?i oamenii se nasc cu aptitudini
naturale egale ?i dac? educatorii nu-?i vor precupe?i eforturile, iar
copiii nu se vor l?sa pe tвnjal?, apoi fiecare ar putea s? ajung?, de
exemplu, la nivelul lui Mozart ?i Eminescu, Pu?chin ?i Repin. Urmвnd
acestei logici, s-ar p?rea c? este tot a?a de u?or s? se formeze
personalitatea omului prin intermediul instruirii ?i educa?iei, cum se
poate face din lut orice figur?. ?i acest punct de vedere s-a dovedit
lipsit de valabilitate. Fiecare pedagog cunoa?te faptul c? atвt
temperamentele, cвt ?i оnclina?iile, ?i capacit??ile copiilor – toate sunt
diferite. Fiecare elev, fiecare om, оn general, este o personalitate
irepetabil?, cu caracterul s?u deosebit, cu un mod personal de gвndire,
memorare, de aten?ie. Unul toat? via?a nu mai ajunge s? aib? ureche
muzical?, iar altul compune muzic? de la ?ase ani. Un elev abia de poate
pricepe legea lui Culon, оn schimb, poate deosebi dup? glas orice pas?re,
altul rezolv? ecua?ii diferen?iale, iar altul nu poate s? deosebeasc? teiul
de ar?ar.
«Dac? to?i oamenii ar avea acelea?i aptitudini, – spune A. C. Scvor?ov,
cunoscut biolog-evolu?ionist, – din aceasta ar reie?i c? ?i omenirea luat?
оn оntregime n-ar prezenta o diversitate de talente poten?iale mai bogat?
decвt un om oarecare. Este, probabil, o idee prea s?r?cit? despre
omenire...»
Este un adev?r incontestabil faptul c? spiritul de observa?ie, aten?ia,
memoria, h?rnicia ?. a. m. d. contribuie la dezvoltarea aptitudinilor, la
afirmarea talentului. Chiar ?i un astfel de artist genial al cuvвntului ca
Tolstoi ?i el a fost nevoit s? retranscrie «R?zboi ?i pace» de 8 ori! Dar
al?ii ar fi gata s?-?i transcrie lucr?rile la nesfвr?it f?r?, оns?, s? aib?
?ansa de a ajunge vre-odat? la оn?l?imea lui Tolstoi.
Apropo, fiindc? veni vorba de memorie. ?i ea este diferit? la diferi?i
oameni. Chiar dac? ar fi s? fie antrenat? la nesfвr?it, la majoritatea
oamenilor memoria-i... «ca memoria»; unii au dezvoltat? memoria vizual?,
al?ii pe cea mintal? (logic?, auditiv?), sau ?i pe una, ?i pe alta. Dar se
оntвlnesc ?i oameni cu o memorie fenomenal?. I. Andronicov povestea despre
I. Sollertinechii, care avea o memorie cu totul ie?it? din comun. Aruncвnd
o privire asupra unor pagini de text, pe care le vedea pentru prima oar?,
el оntorcea cartea ?i spunea: «Controleaz?». ?i orice pagin? nu i-ar fi
fost numit?, el o reproducea pe de rost. Cвnd a fost rugat s?-?i aminteasc?
ce era tip?rit оn josul paginii 212 din volumul doi al operelor complecte
ale lui N. V. Gogol din ultima edi?ie a AES (Asocia?ia Editurilor de Stat),
Sollertinechii, chibzuind cвteva momente, a redat integral ?i f?r? nici o
gre?eal? textul: «Laud? ?ie, artiste, vivat Andrei Petrovici –
recenzentului cum se vede оi pl?cea fami-... «Iart?-ne, Ivan Ivanovici, dar
ce e cu acest «fami-? – «Fami-? – a r?spuns el cu nep?sare, de parc? ar fi
fost оn firea lucrurilor, – «fami-» este prima jum?tate a cuvвntului
familiaritate, numai c? «-liaritate» vine de acum pe pagina dou? sute
treisprezece».
Este pu?in probabil c? doar cu ajutorul antrenamentelor fiecare din noi
ar putea s?-?i formeze un asemenea nivel de dezvoltare a memoriei. ?i e
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38
|