Современная генетика
ce idee le ofer? el ascult?torilor s?i: fecioara Maria a fost prima femeie
asupra c?reia s-au f?cut experien?e de c?tre «reprezentan?ii laboratorului
ceresc». Astfel ?tiin?a de pe P?mвnt abia acum se apropie de cele care au
fost demult cunoscute de c?tre creatorul Universului.
Оn оncheiere expunem opinia cunoscutului specialist оn domeniul
geneticiii medicale N. P. Bocicov, opinie ce reflect? punctul de vedere al
majorit??ii savan?ilor: «...atвta timp cвt societatea nu va atinge un nivel
respectiv de dezvoltare ?i genetica nu va pune st?pвnire complect? asupra
genotipului omului, nu trebuie s? se produc? nici un fel de amestec оn
ereditatea lui».
17.3 Controlul genetic la om: pro ?i contra
Оn ultimii ani, datorit? elabor?rii metodelor de manipulare a celulelor
?i a embrionilor animalelor ?i a posibilit??ii de aplicare a acestora
asupra omului, оn Occident iau amploare noi abord?ri eugenice, ce ?in de
ideea amelior?rii omului. A luat na?tere neoeugenica, care predica forme
«umane» de transformare a eredit??ii omului, mai alee prin interven?ia
molecularo-genetic? оn genotipul s?u.
Se presupune c? omul care a fost supus ac?iunilor eugenice va corespunde
mai bine esen?ei sale: va fi mai dezvoltat din punct de vedere fizic ?i
intelectual, va avea un intelect creator superior, va fi mai bun, mai
sincer.
Aceste proiecte neoeugenice demonstreaz? esen?a lor lipsit? de sens atвt
din punct de vedere al concep?iei despre lume, cвt ?i din punct de vedere
metodologic, deoarece ele prezint? denaturat esen?a omului, orienteaz? spre
social-biologism. Ele trebuie respinse ?i din considerente etico-morale,
deoarece pun la оndoial? principalele valori ale existen?ei omului, cum ar
fi dragostea, sentimentele p?rinte?ti ?. a.
Se discut? mult ?i problema cu privire la admisibilitatea manipul?rilor
experimentale ale omului. Probleme etice deosebit de delicate ?i complicate
apar оn cazurile cвnd omului i se aplic? metodele controlului genetic,
adic? ce se poate ?i ce nu se poate face cu el.
Оn leg?tur? cu aceasta savan?ii din Occident propag? punctul de vedere
conform c?ruia practica controlului genetic are numai valoare ?tiin?ific?,
neglijвnd valorile sociale, umanitare ?i etice, ce ?in de aceasta .
O tratare original? a problemei eticii controlului genetic o g?sim оn
cartea lui P. Ramsei «Omul fabricat». Referindu-se la genetica lui G.
Meller, Ramsei afirm? c? r?mвne doar o singur? metod? de prevenire a
viitoarei catastrofe genetice, ?i «aceast? metod?, indiferent de faptul
dac? ne place sau nu, este metoda controlului consecvent al reproduc?iei
oamenilor».
Ramsei оnainteaz? dou? propuneri. Prima – ofensiv? direct? contra
muta?iilor genetice d?un?toare prin inter-mediul «chirurgiei genetice»
asupra genelor care s-au modificat periculos. El consider? c? nu e departe
timpul cвnd aceasta va fi realizat? de eugenica «preventiv?» sau
«negativ?». Cum numai omul va fi оn stare s? substitue o gen? «proast?» cu
una «bun?» va apare posibilitatea cre?rii unui program al eugenicei
«pozitive» sau al perfec?ion?rii genetice «progresiste». Оn a doua
propunere Ramsei о?i concentreaz? aten?ia asupra fenotipului omului, avвnd
оn vedere «controlul eugenic dirijat al na?terilor», «selec?ia p?rin?ilor»,
«alegerea embrionilor» оn procesul de reproduc?ie a omului.
Precum vedem, Ramsei admite posibilitatea unui sever control etic numai
cвnd e vorba de morala uman?, respectвndu-se doar «libertatea voin?ei» ?i
«libertatea gвndirii».
La cel?lalt pol se situeaz? concep?iile acelora care se opun categoric
oric?rui amestec оn genetica omului, care condamn? aceast? orientare
?tiin?ific? ca fiind amoral?, periculoas? pentru neamul omenesc ?i de
aceea, zic ei, ea trebuie s? fie interzis? оn mod categoric. Aceast? opinie
e sus?inut?, de regul?, de oamenii care-s departe de ?tiin??.
Cea mai r?spвndit? ?i mai influent? este pozi?ia sus?inerii оn principiu
a ideii controlului genetic, dar cu anumite restric?ii etice.
S? examin?m unele domenii ale geneticiii medicale оn care aplicarea
metodelor controlului genetic este absolut necesar?. Din ele fac parte:
tratamentul intrauterin оn etapele tвrzii de graviditate; оns?mвn?area
artificial? оn cazurile de sterilitate a b?rbatului, precum ?i la alegerea
sexului viitorului copil; fecundarea ?i cre?terea оn eprubet? a ovulelor
pentru transplantarea embrionului оn uterul femeii ce sufer? de
impermeabilitatea trompelor; interven?ia chirurgical? оn cazul unor
sindromuri cromozomice ale f?tului.
Bolile eviden?iate la f?t se trateaz?, de obicei, cu medicamente, fiind
administrate оn organismul mamei. Galactozemia (tulburarea metabolismului
glucidic), boal? ereditar?, se trateaz? prin diet?, care exclude lactoza,
iar aciduria metilmolonic? – prin injectarea intramuscular? a vitaminei
B12.
Оn anul 1961 pentru оntвia oar? s-a reu?it diagnosticarea intrauterin? ?i
tratamentul incompatibilit??ii Rezus a mamei cu f?tul. Este deocamdat?
singurul caz de substituire intrauterin? a sвngelui la f?t.
Оns?mвn?area artificial? se practic? pe larg ?i permite multor familii
sau femei singure s? aib? copii. Pe lume tr?iesc sute de mii de oameni,
care au fost concepu?i оn urma оns?mвn??rii artificiale. Necesitatea re-
curgerii la aceast? metod? ?ine оn primul rвnd de sterilitatea so?ului sau
de existen?a unui defect ereditar. Sterilitatea b?rba?ilor constituie
10–15% din cazurile lipsei de copii. De aceasta sufer? aproximativ 10% din
perechile conjugale.
Se practic? atвt оns?mвn?area cu sperm? proasp?t?, cвt ?i cu sperm?
congelat?. Tehnica congel?rii le-a permis b?rba?ilor ce au o cantitate
insuficient? de sperm? s-o acumuleze оn cantitatea suficient? pentru a se
realiza оns?mвn?area eficace, adic? pentru a avea copii.
Оns?mвn?area artificial? le permite p?rin?ilor s? aleag? sexul viitorilor
lor copii. Tehnica acestei metode const? оn separarea spermei prin
centrifugare, desp?r?ind spermatozoizii, care poart? cromozomii X ?i
genereaz? na?terea feti?elor, de spermatozoizii cu cromozomii Y, care
genereaz? na?terea b?ie?ilor. Spermatozoizii necesari sunt introdu?i оn
ovulul extras оn prealabil din uter ?i p?strat оntr-un mediu special.
Ovulul fecundat оn felul acesta este оntors iar??i оn uter, unde trece
toate etapele de dezvoltare, pвn? la na?terea copilului.
Pentru prima dat? programarea sexului copilului a fost efectuat? оn SUA,
iar оn anul 1986 a fost ob?inut оn Italia ?i Japonia. Savan?ii consider? c?
metoda poate fi aplicat? atunci cвnd trebuie evitate unele boli
congenitale, ca hemofilia, care se transmite prin ereditate numai fiilor.
?tiin?a a fixat ziua primului caz de na?tere a unui copil conceput оn
eprubet? – 25 iulie anul 1978. Оn aceast? zi оn ora?ul englez Oldhem a
ap?rut pe lume o feti?? Luiza. Mama ei, Lesli Brown, оn vоrst? de 31 de
ani, nu putea avea copii din cauza impermeabilit??ii trompelor. Ea a
acceptat propunerea tвn?rului medic P. Steptou de la spitalul din Oldhem ?i
a cunoscutului embrionolog R. Edvards de la Universitatea Chembrij, care i-
au propus s? оncerce o fecundare artificial?. Cu ajutorul laparoscopului
(aparat pentru examinarea vizual? a cavita?ii corpului), medicii au ales
foliculul potrivit a c?rui dezvoltare a fost stimulat? оn prealabil cu
hormoni, apoi оn el s-a injectat un ac ?i s-a absorbit con?inutul lui
оmpreun? cu ovulul. Ovulul a fost fecundat оntr-un mediu nutritiv cu sperma
so?ului ?i dup? o cultivare de dou? zile ?i jum?tate morula precoce
(embrionul la etapa de 8 blastomeri) a fost introdus? оn uterul mamei.
Implantarea a trecut cu succes.
La s?pt?mвna a 16-ea de graviditate s-a efectuat diagnosticul prenatal al
cromozomilor f?tului ?i s-a constatat c? se dezvolt? normal. La vвrsta de 7
luni f?tul s-a n?scut, efectuвndu-se o opera?ie cezarian?. Astfel a ap?rut
pe lume o feti?? cu o greutate de 2400 grame. Fiind оntrebat? dac? ar
accepta o nou? opera?ie, Lesli Braun a r?spuns afirmativ: atвt de mare i-a
fost fericirea de a deveni mam?.
Aceast? metod? de tratare a sterilit??ii a оnaintat, ca ?i fecundarea
artificial?, o serie de probleme de ordin juridic ?i moral. Оn Anglia au
ap?rut articole оn care se punea оntrebarea: poate oare copilul conceput
din game?ii altor donatori, nu a propriilor s?i p?rin?i, considerat ca
legal? Atвt timp cвt juri?tii ?i sociologii erau preocupa?i de aceast?
problem?, au mai fost concepu?i оn acela?i fel, s-au dezvoltat ?i s-au
n?scut оnc? 20 de copii. Recordul оn acest caz оi apar?ine Australiei – 13
na?teri: 8 feti?e ?i 5 b?ie?i.
Na?terea Luizei Braun, precum ?i a celorlal?i copii care au tr?it cвteva
zile оn afara mediului natal au fost evenimente ce au deschis o er? nou? nu
numai оn medicin?, ci ?i оn sferele eticii, moralei, problemelor sociale, a
progresului tehnico-?tiin?ific оn genere. S-a f?cut un pas, care a deschis
un cвmp larg de activitate ?i de cercetare a tainelor na?terii omului. Nu-i
de mirare, C?ci оn jurul acestei probleme s-au aprins discu?ii aprige:
reprezentan?ii religiei sunt foarte irita?i, mul?i savan?i manifest?
оngrijorare. Este destul s? ne imagin?m, bun?oar?, оn ce situa?ie delicat?
ar nimeri savan?ii, dac? s-ar descoperi c? copiii n?scu?i оn felul acesta
au diverse defecte sau sufer? de tulbur?ri serioase, provocate de
dezvoltarea lor embrionar? atвt de neobi?nuit?. Dac? medicina n-a g?sit
оnc? mijloace cardinale pentru eliminarea din fondul genetic al omenirii a
defectelor genetice cunoscute, oare nu va cre?te num?rul lor?
Vestitul embrionolog A. Mac Loren, membru al societ??ii regale a Marii
Britanii, luвnd cuvвntul la ?edin?a de оncheiere a Congresului
interna?ional al biologilor, ce a avut loc оn ora?ul Bazel, august 1981, a
men?ionat оn leg?tur? cu cele expuse mai sus c? problema natalit??ii este
foarte complicat? ?i c? nu poate fi rezolvat? decвt pe calea manipul?rilor
chirurgicale cu embrionii. De aceea nu trebuie s? pun? obstacole оn calea
solu?ion?rii ei.
Aceast? opinie a lui A. Mac Loren poate fi acceptat? f?r? rezerve atunci
cвnd e vorba de sterilitatea femeii ce nu poate fi vindecat? prin nici o
alt? metod?. Dar, dup? p?rerea noastr?, altfel trebuie tratate оncerc?rile
acelora ce vor s? оndrept??easc? na?terea copiilor prin aceast? metod?
Atunci cвnd ea nu este absolut necesar?. O vedet? de cinema, de exemplu, nu
dore?te s?-?i strice talia din cauza gravidit??ii. Sau o doamn? bogat? nu
dore?te s? se оmpov?reze ?i las? aceast? «munc?» original? pe sama slugii,
limitвndu-se doar la acordarea оn «fondul reproducerii» a ovulului s?u.
Acest ovul poate fi fecundat artificial de celulele sexuale ale b?rbatului
ei sau, dac? nu-l are, de sperma unui donator ales special оn acest scop.
Aceste lucruri nu-s un rod al fanteziei, c?ci anume a?a procedeaz? de
acum multe femei оn SUA. Femeile negre s?-race sunt gata оntotdeauna pentru
dolari s? joace rolul de mediator, de incubator viu ?i s? produc? copii
str?ini pentru st?pвnele lor albe. Оntr-o emisiune a televiziunii centrale
a fost prezentat? o convorbire cu una dintre aceste mame adoptive. La
оntrebarea ce simte cвnd poart? un copil str?in, ea a r?spuns f?r? a ?ov?i:
nimic, a?a mi-i meseria, doar nu este copilul meu!
Astfel chiar un sentiment atвt de puternic, precum e maternitatea,
pierde orice sens pentru femeile gravide care poart? un f?t str?in. Una
dintre cele mai intime ?i sacre func?ii ale organismului feminin se
transform? оntr-o simpl? meserie. Acest lucru nu poate fi оndrept??it nici
?tiin?ific, nici moral, nici etic ?i este apreciat ca imoral ?i antiuman.
17.4 Ereditatea patologic? ?i criminalitatea
Оn sfвr?it trebuie s? ne mai oprim asupra unei probleme de importan??
social?: interdependen?a criminalit??ii cu ereditatea patologic?. Problema
este foarte contradictorie, ?i adesea ea este interpretat? foarte divers.
Caracterul criminal este un fenomen biologic sau social? ?i pentru c? nu
exist? un r?spuns univoc la aceast? оntrebare ea trebuie examinat? paralel
cu cea a esen?ei omului. Ce este omul, o fiin?? biologic? sau social??
Discu?iile оn aceast? tem? continu? pвn? оn prezent. Totu?i, оn ultimul
timp majoritatea savan?ilor ?i filozofilor au ajuns la o p?rere unic?: omul
este o fiin?? biosocial?. Dac? este a?a, atunci trebuie s? c?ut?m ?i s?
g?sim cauzele concrete ale faptelor sale оn fiecare situa?ie concret?.
Vom aduce cвteva exemple. Оn cartea lui G. Grigoriev ?i L. Marhasev «Cum
s? devii inteligent», L„ 1973, se men?ioneaz? c? a fost descoperit
«dosarul» unei familii unice оn felul ei – al familiei Iucche. Pe parcursul
a 75 de ani 200 din cei 870 de membri ai ei au devenit ho?i ?i uciga?i, 90
– prostituate, 280 aveau defecte fizice ?i psihice, 300 de copii s-au
n?scut mor?i. Se isc? оntrebarea: nu e oare asta o dovad? c? exist? anumite
«gene ale criminalit??ii»?
Cunoscutul geneticiian V. P. Efroimson a analizat cercet?rile din SUA,
Japonia ?i din cвteva ??ri din Europa Occidental?, efectuate pe parcursul a
40 de ani, s-au studiat cвteva sute de perechi de gemeni ?i s-a clarificat
c? оntre gemenii univitelini - criminali concordan?a alc?tuie?te 63%, pe
cвnd оntre cei heterovitelini – numai 25%.
Savan?ii examineaz? cauzele actelor criminale оn dependen?? de unele
anomalii cromozomice. Dup? cum am mai men?ionat, se cunosc cвteva anomalii
cariotipice, ce contribuie la comportamentul criminal: b?rba?ii cu
cariotipurile XXY ?i XYY, sunt mai mult predispu?i la infrac?iuni decвt cei
obi?nui?i XY. Acest lucru оl confirm? ?i datele aduse оn cartea lui N. P.
Dubinin, I. I. Carpe? ?i V. N. Cudreav?ev «Genetica, comportamentul,
responsabilitatea». M., 1982. Оn ea au fost generalizate cercet?rile
efectuate оn lumea оntreag? cu privire la interdependen?a criminalit??ii cu
ereditatea patologic?. Au fost studia?i 100 mii de oameni. Rezultatele
arat? c? printre oamenii care nu s-au compromis, frecven?a acestor
cariotipuri alc?tuie?te оn mediu 0,1%, printre criminalii normali din punct
de vedere psihic – de 3,5 ori mai mult, iar printre bolnavii psihici cu
comportament antisocial – de 6,6 ori mai des. Aceast? frecven?? este
deosebit de caracteristic? pentru b?rba?ii cu sindromul Klinefelter (XXY).
Copiii cu acest sindrom se оntвlnesc cu o frecven?? de 1 la 450 de b?ie?i,
iar la examenul medical al contingentului de b?rba?i deficien?i mintal,
care se afl? оn institu?iile medicale speciale, frecven?a acestui sindrom
spore?te: 1 la 100. Printre criminalii deficien?i mintal num?rul acestor
bolnavi este оnc? mai mare: 1 la 50. Fenomene asem?n?toare sunt
caracteristice ?i pentru bolnavii cu sindromul Daun, atвt pentru b?rba?i,
cвt ?i pentru femei.
Copiii cu anomaliile cromozomice indicate mai sus sufer? de tulbur?ri
func?ionale ale sistemului nervos ?i deficien?? mintal? evident?.
Statistica arat? c? multe defecte ale aparatului genetic al omului pot
influen?a оntr-o anumit? m?sur? asupra comportamentului lui agresiv. De
aceea diagnosticarea intrauterin? este foarte necesar?.
Оnseamn? oare aceasta c? trebuie s? se introduc? controlul genetic
for?at al femeilor gravide, pentru a se eviden?ia ?i a se extirpa, de
exemplu, embrionii cu garnitura de cromozomi X((, care se consider?
deosebit de r?spвndit? printre persoanele ce s?vвr?esc crime, recurgвnd la
violen??? «Se poate оntвmpla oare, – оntreab? sociologul american A.
Et?ioni,– c? оn curвnd va veni acea zi cвnd societatea va exercita presiuni
asupra p?rin?ilor ?i le va cere s? supun? avort?rii copiii lor «criminali»
care оnc? nu s-au n?scut?»
Fiind оntrebat de ce un om se abate cu u?urin?? de la calea dreapt? ?i
este оn stare s? devin? infractor, iar altul nu devine, chiar оn cele mai
grele оmprejur?ri, cunoscutul geneticiian Iu. A. Cherchis d? un singur
r?spuns: pentru c? to?i oamenii sunt diferi?i – ?i nu din ziua na?terii,
dar оnc? din momentul cвnd au fost concepu?i. Fiecare are genotipul s?u, pe
baza c?ruia , оn interac?iune cu mediul, i se dezvolt? particularit??ile,
inclusiv cele ale psihicului. Desigur, nu exist? gene ale «criminalit??ii»
?i ale «bun?cuviin?ei», precum nu exist? gene ale inteligen?ei sau
prostiei, egoismului sau altruismului, blвnde?ii sau r?ut??ii ?. a.
Particularit??ile comportamentului omului оn mare parte sunt determinate
genetic, iar formarea ?i dezvoltarea lor depinde de mediul social. Exist?
infractori asupra c?rora educa?ia nu influen?eaz?. Оn aceste cazuri trebuie
cercetate particularit??ile biosociale ale infractorului, pentru a alege
m?surile educative ?i de pedeaps? eficiente ?i obiective din punct de
vedere social.
Оn diferite ?ari se efectueaz? experimente оn domeniul ingineriei
genetice, ?inвndu-se cont de perspectivele aplic?rii ei la oameni, ?i care
pot fi realizate treptat pe m?sura dezvolt?rii ?tiin?ei ?i a societ??ii,
economiei ?i culturii ei pe m?sura form?rii omului nou, a cre?terii
con?tiin?ei sale, оn sferele social? ?i etic?, оn rela?iile de familie ?.
a. Aceste experimente sunt de esen?? profund umanist? ?i sunt subordonate
principiului superior al societ??ii noastre – binelui omului, dezvolt?rii
lui libere ?i multilaterale.
Bibliografie:
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38
|