Современная генетика
Aceste opinii ale savan?ilor, cu toate c? nu sunt identice, au acela?i
numitor comun. Ele marcheaz? c? ingineria genic? a atras aten?ia omenirii
asupra necesit??ii controlului public, asupra celora ce se оntвmpl? оn
?tiin??, asupra pericolului care poate amenin?a оntreaga omenire. Оn
leg?tur? cu aceasta cunoscu?ii filosofi I. Frolov ?i B. Iudin au notat cu
mult spirit c? pвn? оn prezent to?i cei care au participat la discu?ii s-au
limitat doar la «drama de idei» ?i la «b?t?lii verbale». Dar cвte ne mai
a?teapt? оn viitor. ?i binele, dar, probabil, ?i r?ul. De aceea, cu toate
c? au fost adoptate anumite reguli ale lucr?rilor оn domeniul ingineriei
genice, nu face s? diminu?m pericolul ei poten?ial.
Subliniem c? mul?i speciali?ti occidetali ne «consoleaz?», declarвnd,
bun?oar?, c? arma de nimicire оn mas?, care poate fi creat? cu ajutorul
ingineriei genice, nu va fi mai pu?in distrug?toare decвt arma nuclear?.
Se discut? chiar posibilitatea cre?rii cu ajutorul ingineriei genice a
unui vaccin contra armei bacteriologice.
La 9 octombrie 1985, оn urma comunic?rii f?cute оn domeniul
biotehnologiei ?i ingineriei genice a оnceput «o er? nou?»: veterinarul
american R. S?lain a inoculat unor purcei un virus viu modificat prin
metode genetice. A fost primul caz de aplicare оn practic? a unui organism
viu, creat prin metode de inginerie genic?. Este greu de prezis cum se vor
desf??ura evenimentele оn viitor ?i care noi pericole amenin?? omenirea оn
urma unei asemenea practici.
Cine ?tie dac? problema virusului SIDA (sindromul imunodificitar
achizi?ionat) nu prezint? un fenomen asem?n?tor? Acest virus provoac? o
boal? grea, contra c?reia deocamdat? n-a fost g?sit nici un mijloc de
tratament radical, din care motiv ea s-a r?spвndit foarte repede ?i de ea
sufer? milioane de oameni оn lumea оntreag?.
Aproximativ peste ?apte ani dup? prima conferin?? de la Asilomar, acolo a
avut loc o alt? conferin??. La ea a fost discutat iar??i pericolul pe care
оl prezint? lucr?rile de inginerie genic?, nu pericolul biologic, dar cel
social: neоn?elegerile crescвnde оn sferele ?tiin?ifice ?i academice,
provocate de explozia interesului comercial fa?? de aceste cercet?ri.
Conform opiniei lui D. Dixon, specialist оn problemele politicii оn
domeniul ?tiin?ei, cauza organiz?rii acestei conferin?e a devenit
оngrijorarea opiniei publice оn leg?tur? cu cre?terea interesului comercial
?i racord?rii firmelor comerciale cu privire la aceste cercet?ri care se
desf??oar? оn primele linii ale biotehnologiei.
Ingineria genic? a оnceput a se utiliza ?i ca mijloc de politic? extern?.
Se declar? secret? informa?ia ce ?ine de biotehnologie, pentru a preveni
accesul ei «din motive de securitate». Оn anul 1979 guvernul SUA a stabilit
un control asupra exportului biotehnologiei, motivвnd c? produsele ?i
procesele biotehnologice pot fi utilizate оn ??rile du?mane Occidentului оn
calitate de poten?ial militar biologic.
??rile lumii, оn?elegвnd pericolul activit??ii lipsite de control оn
acest domeniu, precum ?i caracterul global al multor probleme ce apar aici,
au participat la multe conven?ii interna?ionale cu privire la reglarea
cercet?rilor ?tiin?ifice. Ele duc o lupt? activ? contra utili-z?rii
posibile a rezultatelor acestor cercet?ri оn scopuri militare, pentru
interzicerea armei biologice, la crearea c?reia оn principiu, pot fi
utilizate ?i metodele ingineriei genice, care poate fi mai periculoas?
decвt arma nuclear?. Ingineria genic? mai poate fi utilizat? ?i pentru a
insera оn colibacilul inofensiv genele de rezisten?? ale antibioticelor
cunoscute, iar apoi pentru a se insera оn ADN-ul genei purt?toare de toxina
diferit?, bun?oar?, sau a genei ce determin? sintetizarea toxinei
scorpionului.
Ast?zi posibilitatea cre?rii unei arme biologice a devenit o trist?
realitate. ?i biotehnologia, pe baza ingineriei genetice, nu poate r?mвne
indiferent? fa?? de principala problema a omenirii – crearea unei lumi pe
care s? n-o amenin?e r?zboiul bacteriologic.
Datoria sfвnt? a savan?ilor const? оn canalizarea tuturor eforturilor ?i
cercet?rilor spre binele omenirii, nu оn dauna ei. Doar neamul omenesc are
ca reprezentant o singur? specie – omul cu ra?iune.
17.2 Clonarea oamenilor!
Noi to?i am ap?rut pe lume оn urma contopirii a dou? celule – a ovulului
matern ?i a spermatozoidului patern. Fiecare celul? i-a adus organismului
nou o jum?tate din garnitura sa de cromozomi. Natura a organizat оn?elept:
copiii s? semene cu p?rin?ii, dar niciodat? s? nu fie copii exacte ale lor.
Popula?iile umane au nevoie ?i ele de varietate genetic?, care este o
chez??ie a adapt?rii lor la condi?iile flexibile ale existen?ei.
Оn laboratoare uneori natura este adeseori оn?elat?. Am adus deja exemple
de experien?e reu?ite de transplantare a nucleelor celulelor somatice оn
ovulele de mamifere, la care nucleul lor propriu a fost оn prealabil
inactivat prin iradiere sau оndep?rtat complect. Pentru fecundarea acestor
ovule iradiate pot fi utilizate, оn principiu, nucleele celulelor somatice,
luate din orice ?esut al organismului, de exemplu din intestin sau din
piele. Dac? aceast? procedur? va fi repetat? de mai multe ori, se va ob?ine
un num?r mare de organisme gemene.
Оn prezent oamenii discut? dac? este moral a se continua aceste
cercet?ri, mai ales dac? vor deveni posibile experien?ele cu celulele
omului. Оn timp ce ace?tia discut?, scriitorii оn literatura de anticipa?ie
nu a?teapt?. Оn SUA a ap?rut cartea unui scriitor anonim cu titlul «B?iatul
din Brazilia». Оn ea se spunea c? unul din principalii criminali de r?zboi,
doctorul Menghele, n-a pierit, ci s-a ascuns оn Brazilia. El a adus cu sine
din Berlinul оn care intrase deja o?tirile sovietice un fragment de piele a
fiurerului fascist. Dup? numeroase experien?e reu?e?te s? extrag? nuclee
din celulele pieii ?i s? le insereze оn ovulele feminine. Criminalul
ob?ine, pentru o mie de dolari, accep?ia unei femei dintr-un trib indian s?
poarte ?i s? nasc? acest embrion, adic? s? nasc? pruncul.
Acesta este con?inutul sumar al romanului semifantastic, semidetectiv.
Indiferent de faptul dac? con?inutul acestei c?r?i este inventat de autor,
ideile ?tiin?ifice pe care se axeaz? povestirea nu sunt deloc fantastice.
De aceea nimeni nu a fost surprins de senza?ia provocat? - peste un an de
cartea ziaristului american D?vid Rorvic, numit? «Dup? chipul ?i asem?narea
lui». Rorvic afirma c? primul copil creat prin metodele ingineriei genice
tr?-e?te deja оntre noi. Оnainte, оns?, de a apare cartea, la 3 martie 1978
«New-York post» a publicat un articol «Copilul n?scut f?r? mam? – primul
clon omenesc». Discu?ia a continuat оn paginile gazetelor cвteva s?pt?mвni.
La 7 martie Rorvic, comentator al realiz?rilor ?tiin?ifice, a confirmat
comunicarea sa la o conferin?? de pres?, iar «Science» a publicat o
expunere am?nun?it? a problemei. Un milionar, chipurile, care ?i-a exprimat
dorin?a de «a-?i prelungi» existen?a, a g?sit un grup de geneticiieni care
s-au оnvoit s? se ocupe cu clonarea sa ?i o femeie care a c?zut de acord s?
poarte ?i s? nasc? un fiu creat оn оntregime dup? asem?narea tat?lui. Оn
ovulul extras din ovar a fost transplantat nucleul din celulele
milionarului, codificat «Max». Embrionul ob?inut a fost implantat оn uter
?i peste nou? luni s-a n?scut un copil, fiul lui, care totodat? era ?i
frate de gemene al milionarului – o copie exact? a lui, cu deosebirea c?
era cu cвteva zeci de ani mai tвn?r. Se comunica c? copilul tr?ie?te
incognito cu tat?l ?i mama sa adoptiv? peste hotarele SUA, «undeva pe
insulele Havai».
Poate c? aceast? carte nu s-ar fi bucurat de оncredere, doar multe
probleme tehnice de clonare a mamiferelor, cu atвt mai mult a omului, nu
sunt оnc? solu?ionate, dac? nu s-ar fi publicat numele geneticiianului,
care s-a apucat de realizarea acestei idei; Derec Bromholl, savant destul
de cunoscut оn rвndurile speciali?tilor ce se ocup? de transplantarea
nucleelor, nume ce a f?cut ca povestirea lui Rorvic s? par? verosimil?.
Dar, din fericire, cele povestite p?reau numai un adev?r. Aceasta a
devenit clar atunci cвnd istoria a luat o cotitur? nea?teptat? – de acum la
judecat?.
Judec?toria statului Filadelfia a cercetat ac?iunea lui Bromholl contra
lui Rorvic. Savantul a cerut de la autor o compensare de ?apte milioane de
dolari – sum? infim?, оn compara?ie cu cea оncasat? de la vвnzarea c?r?ii
pentru utilizarea f?r? permisiune a numelui s?u оn cartea fondat? pe o pur?
n?scocire. Judecata a ?inut dou? ?edin?e ?i a fost suspendat? la cererea
avocatului celui reclamat. Rorvic a promis s? prezinte exper?ilor tat?l ?i
copilul, pentru a li se face o analiz? a cromozomilor. Оn acest caz,
analiza genetic? a cromozomilor ar fi dat un r?spuns univoc – fiul trebuia
s? fie o copie exact? a tat?lui. Dar dovezile n-au fost prezentate, c?ci,
de fapt, ele nu existau. Оn hot?rвrea judec??ii a fost оnscris:
«Comunicarea despre clonarea omului este fals?».
Astfel s-au dovedit a fi false atвt datele din cartea cunoscutului
ziarist ?i popularizator al ?tiin?ei D. Rorvic «Dup? chipul ?i asem?narea
lui», cвt ?i cele din cartea autorului anonim «B?eatul din Brazilia».
Оn prezent a devenit limpede c? lucr?rile asupra ovulelor ?i embrionilor
omului au atins linia care desparte manipul?rile pur embriologice (cu
scopul, bun?oar?, de a trata sterilitatea femeii) de ingineria
embriogenetic?, - adic? de ob?inere a unor copii a oamenilor. Оn anul 1984
la Melburn s-a n?scut o feti??, care, precum consider? savan?ii
australieni, va оntra оn istoria medicinii mondiale. Viitoarei mame a
acestui copil i-a fost transplantat un ovul fecundat оn prealabil, care
timp de dou? luni s-a p?strat оntr-o eprubet? cu azot lichid оn stare de
profund? congelare. Conform opiniei savan?ilor din Melburn, succesul
experimentului prezint? o mare importan?? pentru viitorul medicinii.
Nu mult dup? aceasta , cunoscutul embriolog american L. ?ettls a efectuat
o serie de experimente, care au demonstrat c? dublicatele omului nu mai
sunt o fantezie. Оn timpul opera?iilor ginecologice f?cute femeilor au fost
ob?inute ovule. Din ele se extirpau nucleele ?i оn locul lor se
transplantau nuclee din spermatozoizi ne maturi, care aveau o garnitur?
dubl? de cromozomi. Transplantarea nucleelor оn trei cazuri s-a soldat cu
succes. Ovulele cu nuclee noi se divizau ?i au atins etapa de blastoci?i,
cвnd embrionul putea fi transplantat оn uter. Dar ?ettls nu s-a decis s?
continue experien?ele. El s-a ridicat оmpotriva aplic?rii acestei metode
asupra omului. Dac? ace?ti trei embrioni ar fi fost transplanta?i femeilor,
nu era exclus c? s-ar fi n?scut copii genetice ale b?rbatului, de la care
au fost ob?inu?i spermatozoizii.
Clonarea oamenilor оnainteaz? noi probleme complicate, care оn prezent
sunt greu de prev?zut, dar care r?stoarn? morala omeneasc? format? timp de
milenii. ?i cu toate c? putem admite c? clonarea s-ar folosi оn scopuri
nobile, imagina?ia ne sugereaz? multe consecin?e grave ale acestei
opera?ii. Cartea «B?iatul din Brazilia» este doar un exemplu al unor astfel
de temeri ?i avertiz?ri.
E de la sine оn?eles c? dezvoltarea ?tiin?ei nu poate fi oprit?. Vor
trece cinci, zece sau chiar dou?zeci de ani ?i metoda de ob?inere a
copiilor genetice va deveni o realitate. De ce pericol e amenin?at?
omenirea dac? ea va fi оnmul?it? оn acest fel? Оn primul rвnd, ne putem
imagina c? din punct de vedere biologic ea va deveni destul de omogen? va
fi compus? dintr-un num?r mic de cloni оn compara?ie cu num?rul infinit de
individualit??i, care apar оn urma variabilit??ii combinative de оnmul?ire
sexual? a oamenilor. Aceste experimente vin оn contradic?ie cu procesul
natural al evolu?iei, ele frustreaz? oamenii de varietate biologic?.
Oamenii identici din punct de vedere genetic vor suferi de acelea?i boli ?i
pot peri оntr-o singur? or? din cauza unei epidemii, pentru c? pot avea
acelea?i defecte de imunitate. Se ?tie doar c? la gemenii univetelini
(copii genetice naturale), оn ontogenez? toate procesele fiziologice se
produc aproape sincronic, ei sufer? simultan de anumite boli, deseori mor
chiar la pu?in timp unul dup? altul.
Оn rвndul al doilea, trebuie s? recunoa?tem c? societatea compus? chiar
numai din personalit??i eminente, de exemplu, laurea?i ai premiului Nobel,
va fi mult mai «s?rac?» din multe puncte de vedere. Оn primul rвnd din
motiv c? un cerc limitat de tipuri genetice de oameni nu poate оnsu?i cele
peste 40 mii de profesii existente оn lume.
Savan?ii resping posibilitatea «form?rii» genetice a oamenilor nu numai
din motive sociale, ci ?i etice. Astfel de discu?ii au avut loc оn special
la «masa rotund?» a revistei «Voprosв filosofii», 1970, № 7, 8; 1971, № 12.
Iat? opiniile enun?ate la ea. Conform p?rerii lui A. Neifah, aceasta va
oferi posibilitatea cre?rii unor oameni foarte dota?i, care ar putea
contribui la accelerarea ritmului progresului tehnico-?tiin?ific, la
dezvoltarea culturii, artei ?. a. Metoda transplant?rii nucleelor aplicat?
la om ar permite men?inerea combina?iilor genetice programate, care apar
spontan ?i dispar odat? cu moartea acestor oameni. Conform acestui punct de
vedere, metoda nu schimb? nimic, ci doar p?streaz? ceea ce exist? deja, ea
m?re?te numai num?rul oamenilor foarte dota?i. Dar se isc?, оns?, o serie
de probleme sociale ?i etice. De exemplu, are oare dreptul femeia s? poarte
un copil, care, de fapt, nu este al ei? Cum s? fie educa?i astfel de copii
«gemeni»? Nu vom crea oare prin transplantarea nucleelor o elit? ?i nu va
conduce oare ea la substituirea oamenilor n?scu?i «оn mod obi?nuit»? A,
Neifah, considerвnd aceste temeri оntemeiate, conchide, оns?, c? ele pot fi
dep??ite, pentru c? e greu a hot?rо ce este mai r?u: a frвna progresul ori
a-i oferi lumii noi motive pentru оngrijor?ri?
Academicianul N. P. Dubinin a exprimat un punct de vedere opus celui
expus mai sus, afirmвnd c? aplicarea metodelor de selec?ie este absolut
lipsit? de perspectiv? оn ce prive?te solu?ionarea sarcinilor amelior?rii
genetice a omului. Oamenii sunt diferi?i din punct de vedere genetic. Dar
trebuie oare s? ne st?ruim s? nimicim aceast? varietate? Оncercarea de a
crea grupuri de oameni, care ar dispune din n?scare de capacit??i
intelectuale de mare valoare, ar avea drept consecin??, conform p?rerii lui
N. P. Dubinin, serioase tulbur?ri ale vie?ii sociale. Aceste grupuri
specializate biologic, indiferent de menirea lor, ar conduce, pe de o
parte, la crearea unei caste оnchise, iar pe de alta – la standartizarea
oamenilor. Dezvoltarea ?tiin?ei, a оncheeat N. P. Dubinin, este un proces
ireversibil.
A. Malinovschii a ocupat ?i el o pozi?ie diferit? de cea a lui A. Neifah.
El a declarat c? dac? cвndva ar deveni posibil? reproducerea gemenilor
geneticii, a «copiilor» ereditare ale oamenilor talenta?i, n-ar trebui s-o
facem. Observ?rile demonstreaz? c? oameni talenta?i sunt cu mult mai mul?i,
decвt ne imagin?m ?i ?tim noi, dar posibilit??ile lor se realizeaz? foarte
lent, chiar ?i оn cazurile favorabile. Оn prezent sarcina principal?, a
subliniat el, const? оn realizarea capacit??ilor poten?iale ale acestor
oameni.
A?a dar, punctul de vedere al lui A. Neifah nu este sus?inut de savan?i.
Nici pe departe nu-l оmp?rt??im nici noi, C?ci e imposibil a-?i imagina o
societate constituit? numai din muzicieni, poe?i, savan?i sau pictori,
oricвt de talenta?i ar fi ei.
Societatea poate progresa оn toate direc?iile, dac? se va reie?i din cea
mai vast? heterogenitate genetic? ?i social? a tuturor membrilor s?i. De
oameni dota?i e nevoie nu numai оn domeniul ?tiin?ei, artelor, culturii ?.
a. m. d. A fi un plugar bun, s? zicem, nu este mai pu?in onorabil decвt a
fi un constructor de rachete sau cor?bii cosmice. Profesia oamenilor de
cвmp, constructorilor de locuin?e, geologilor, ca ?i alte profesii au ?i
ele nevoie de talente. Ob?inerea оn mas? a celor din urm? prin metoda
transplant?rii nucleelor celulari, chiar fiind destul de rafinat?, ar
p?rea absolut de prisos. Dar numai natura, prin intermediul reproducerii
cunoscute a oamenilor, poate da na?tere unei diverse variet??i de
aptitudini ?i talente ale membrilor societ??ii.
J. Fletcer, teolog din Occident ?i specialist оn problemele eticii
medicale, consider? оntemeiat orice control genetic, deoarece el va izb?vi
omenirea de anomalii ?i boli genetice. Fletcer atac? cu vehemen??
«conservatorii» care propun s? fie interzise, oprite experimentele оn
domeniul ingineriei genice sau s? fie declarat un moratoriu cu privire la
ele. Оn cartea «Etica controlului genetic» el оncearc? s? dea o ripost?
acelora care acuz? adep?ii ingineriei genice ?i оnmul?irii clonale de
faptul c? distrug familia, dezumanizeaz? ?i depersonalizeaz? omul. Fletcer
afirm? c? reprezent?rile despre familie, om ?i via?? trebuie s? se schimbe
esen?ial, modific?ri respective trebuie s? sufere ?i morala. Se poate
ajunge la aceea, declar? Fletcer, c? vor fi puse la оndoial? chiar ?i
unele «adev?ruri» biblice. Unul din ele, «z?mislirea neprih?nit?», el o
consider? prototip al оnmul?irii clonice.
Anume aceasta , probabil, оl nelini?te?te оn primul rвnd pe Fletcer. Iat?
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38
|