Современная генетика
vвrsta de 4 ani, peste o zi dup? ce a v?zut pentru prima dat? cum se
joac?. Academicianul L. Landau la 14 ani оnva?? la dou? facult??i: de
chimie ?i de fizic? ?i matimatic?. Numai la 26 ani a devenit doctor
habilitat оn ?tiin?e.
Cercet?rile оntreprinse de geneticieni ?i psihologi demonstreaz? c?
biologicul о?i are rolul s?u predominant оn formarea ?i manifestarea
aptitudinilor de diferite niveluri. Aptitudinile, talentul, genialitatea
vor fi cu atвt mai dezvoltate cu cвt vor fi mai puternice ?i calitative
predispozi?iile оnn?scute ?i cu cвt vor fi mai favorabile condi?iile
sociale pentru manifestarea lor. Dup? cum subliniaz? savan?ii V.Timakov ?i
N. Bocikov, pentru perfec?ionarea omului nu exist? piedici, trebuie numai
cunoscut? biologia lui, descoperite ?i dezvoltate aptitudinile individuale.
Ele, оns?, trebuie descoperite cвt mai devreme, cu mult? pricepere de
genera?ia adult?. S? nu uit?m c? natura nu cizeleaz? nici o tr?s?tur?, ea
numai оi pune baza, o cizel?m noi: p?rin?ii, pedagogii, societatea.
Ce calit??i fizice ?i psihice cer aptitudinile pentru muzic? ?i pictur??
M.Borisov a stabilit, c? оn complexul оnzestr?rii muzicale sensibilitatea
la diferen?ierea оn?l?imii ?i t?riei sunetului sunt ereditare. H. Pinga?
consider? c? оnceputul aptitudinilor muzicale о?i au originea din
comunicarea sonor? a mamei cu copilul, оnainte, chiar ca el s? оnceap? a
vorbi. Savan?ii au ajuns la concluzia, c? exist? o corela?ie bine exprimat?
оntre capacitatea muzical? a p?rin?ilor ?i cea a copiilor. Astfel, оn
dinastiile familiale ale lui Bah, Rahmaninov, Ciaicovskii, Mo?art,
Bethoven, ?open, Pucini, Bize, ?ubert, Veber, Procofiev, Dunaevskii, Neaga
?. a. majoritatea au fost vesti?i muzicieni.
Оn privin?a eredit??ii aptitudinilor prezint? interes ?i familia lui
Serghei Rahmaninov. Iat? ce scrie despre ea Cleopatra Vnorovschi оn
minunata sa carte «Psihicul ?i ereditatea» (1984). Neamul lui Rahmaninov
о?i trage originea de la domnul Moldovei Drago?-Vod?. Dup? moartea lui
?tefan cel Mare, feciorul s?u mai mic Rahman, a plecat оn Rusia. El a pus
оnceputul dinastiei Rahmaninov. Dintr-o tabel? genealogic? оntocmit? de
sora lui S. Rahmaninov se poate urm?ri, c? оn ?ase genera?ii aptitudinea
muzical? se repet? la mul?i membri ai acestei familii. Str?bunica lui S.
Rahmaninov a studiat muzica la cei mai buni profesori ai vremii. Fratele
bunicii a fost regentul corului la capela cur?ii ?arului ?i era ?i
compozitor. Fetele n-aveau aptitudini muzicale, pe cвnd b?ie?ii aveau to?i.
Acel X-cromozom transmis la b?ie?i era dominant, iar la fete – recesiv.
Bunicul lui S. Rahmaninov s-a retras din armat? ?i se ocupa numai de
muzic?, оn fiecare zi cвnta minunat la fortopian. S. Rahmaninov a оnceput
s? se ocupe de muzic? la vвrsta de patru ani. Prima lui оnv???toare a fost
mama. Sora lui Serghei avea un contralto pl?cut. Оns? totu?i cel mai
str?lucit talent muzical оn aceast? familie l-a avut Serghei Rahmaninov. La
vвrsta de 9 ani el оncepe s? оnve?e la conservator.
?i pa plaiul nostru tr?iesc ?i creeaz? mul?i muzicieni, pentru care
muzica e voca?ie familial?, transmis? din genera?ie оn genera?ie. L?utarii
Moldovei au fost vesti?i. Оntr-o familie de l?utari a crescut ?i a activat
Gheorge Neaga.
El este reprezentantul genera?iei a patra de muzican?i. Str?bunicul s?u,
Anton Neaga, cвnta la cobz?, iar bunicul Timofei era viorist. Tat?l s?u,
vestitul ?tefan Neaga (1900-1951), primul din acest neam a f?cut studii
muzicale la conservator ?i a devenit un ilustru pianist, compozitor ?i
dirijor. Mama lui Gh. Neaga a fost ?i ea pianist?.
Dup? cum am mai spus, aptitudinile muzicale se manifest? de timpuriu оnc?
din fraged? copil?rie. Cei mai vesti?i muzican?i au оnceput s? cвnte foarte
devreme – de la 3-5 ani, de?i se cunosc ?i excep?ii. Ei aveau o memorie
muzical? fenomenal?, puteau reproduce u?or muzica auzit?. Savantul B.
Teplov consider?, c? omul are anumite date anatomo-fiziologice, care-i
permit o manifestare timpurie a aptitudinilor muzicale. Aceste
predispozi?ii depind de gene. Cu atвt mai mult c? muzica este o cunoa?tere
a realit??ii prin emo?ii, dar emo?iile, dup? p?rerea speciali?tilor, sunt
supuse legilor genetice.
Matematicienii se caracterizeaz? printr-o anumit? form? de gвndire, prin
anumite calit??i ale min?ii. Ei percep lumea оn realit??i de numere ?i
m?rimi. Psihologul V. Crute?kii a cercetat aptitudinile pentru matematic? a
unor copii contemporani. El a urm?rit apari?ia ?i dezvoltarea acestor
aptitudini. Оn cartea sa «Psihologia aptitudinilor matematice» el constat?,
c? particularit??ile psihice, specifice oamenilor talenta?i оn domeniul
matematicii, sunt acelea?i , indiferent de timpul оn care tr?iesc ?i chiar
de vвrst?.
Iat? cвteva caracteristici date de V. Crute?kii copiilor examina?i:
Sonea: - aptitudinile matematice la ea au оnceput s? se manifeste de la 4
ani. F?r? s? cunoasc? teoria, ea f?cea opera?ii cu frac?ii, rezolva mintal
probleme. Fratele ei, cu 5 ani mai mare, a r?mas mirat, cвnd trebuia s?
scad? 36 din 28. Sonea i-a spus c? va fi cu 8 mai pu?in decвt nimic.
Volodea: - la 6 ani extr?gea mintal r?d?cina p?trat? din orice num?r. La
8 ani f?r? ajutorul cuiva, a оnsu?it func?iile trigonometirce ?i sistemul
binar.
Acesta ?i alte biografii cercetate au demonstrat, c? predispozi?iile
pentru matematic? se manifest? prin genele recesive, peste o genera?ie.
Aptitudinile pentru matematic?, observate la gemenii monovitelini, confirm?
natura lor ereditar?. Astfel, D. Liuis ?i D. Sprinser, desp?r?i?i de mici,
fiind оnfia?i de oameni str?ini ?i necunoscu?i, s-au оntвlnit la vвrsta de
39 de ani. Amвndoi aveau aptitudini matematice. Biografiile cercetate au
demonstrat c? exist? multe cazuri, cвnd condi?iile nu erau favorabile, оns?
aptitudinile s-au manifestat. Exist? ?i personalit??i ce au specialit??i
diferite, care n-au f?cut studii speciale de matematic? ?i totu?i au
devenit matematicieni, deoarece aveau aptitudini pentru aceast? ?tiin??.
Astfel, vestitul Laplas ?e-a f?cut studiile la ?coala c?lug?rilor
benedectini ?i totu?i, a devenit autorul «Mecanicii cere?ti» ?i a teoriei
analitice a probabilit??ii.
Foarte mul?i matematicieni care au devenit ilu?tri ?i-au manifestat de
timpuriu aptitudinile pentru matematic?. Alexis Klero la 12 ani era de acum
un savant format recunoscut de Academia de ?tiin?e din Berlin. Fratele s?u
mai mic, cвnd a atins vвrsta de 14 ani, a scris o lucrare original? de
geometrie, care a fost apreciat? оnalt de Academia de ?tiin?e din Paris. N.
Lobacevskii la 19 ani era deja magistru оn ?tiin?e matematice, iar la 24
ani – profesor la Universitatea din Kazan.
Exemple asem?n?toare pot fi g?site ?i оn alte direc?ii ale ?tiin?ei,
precum ?i оn domeniul de cultur?, sport etc. Ele de la sine vorbesc, c?
predispozi?iile ?i aptitudinile sunt programate genetic, iar nivelul de
realizare a lor оn decursul vie?ii individuale depinde оntr-o m?sur? sau
alta de condi?iile sociale оn care se dezvolt? personalitatea concret?.
9.4.4 Emo?iile ?i sentimentele
Procesele psihice, care rezult? din reflectarea оn creier a aptitudinilor
?i tr?irea lor subiectiv? constituie st?rile afective: emo?iile ?i
sentimentele. St?rile afective determin? o anumit? comportare a omului.
Unii savan?i consider? c? emo?iile, fiind genetic strвns legate de
instincte, sunt reac?ii ereditare.
Ce st? la originea sentimentului moral? De ce exist? oameni, care ridic?
valorile morale la un nivel оnalt ?i de ce sunt infractori ?i chiar
criminali?
Оn diferite timpuri se realizeaz? o anumit? parte din codul moral
corespunz?tor unor condi?ii sociale, speciale cerute de epoc?. Sunt cazuri,
cвnd unele calit??i morale se oprimau, iar altele se propagau ?i se
manifestau. Cunoscutul savant V. Efroimson sus?ine cu siguran??, c?
emo?iile umane de bun?tate, cavalerism fa?? de femeie ?i b?trвni,
protejarea copiilor ?i alte calit??i s-au dezvoltat pe baza selec?iei
naturale ?i au intrat оn con?inutul caracteristicilor ereditare ale omului.
Dar, totu?i, al?turi de aceste p?r?i pozitive exist? destul de stabil
neru?inare, minciuna, amoralitatea, criminalitatea. Fenomenul
criminalit??ii nu se poate explica numai prin factori sociali. Оn
criminalitate, dup? cum am mai demonstrat, se disting ?i factori biologici
mai ales datorit? defectelor eredit??ii.
Savantul francez Cezare Lombrozo a exagerat prea mult valoarea eredit??ii
?i a neglijat complet factorul educativ оn criminologie. Din criminal se va
na?te criminal, din ho? – ho?, spunea el.
Organismele superioare au un biochimism enorm de diferen?iat. Genele pot
fi atacate, defectate ?i atunci au un efect nociv asupra comport?rii
omului. Оn aceast? privin?? e foarte indicat? boala Lesh-Nyhan, care apare
оn rezultatul unei bru?te cre?teri a urinei оn sвnge. Bolnavii sunt foarte
agresivi. Ei se bat, sparg lucrurile. Acelea?i manifest?ri au loc ?i оn
cazul оmboln?virii de guta (podagr?). Se ?tie c? membrii familiei de Medici
sufereau de gut?. Mul?i dintre ei erau intrigani. Ecaterina de Medici i-a
оntrecut pe to?i. Persoanele schizofrecnice, bolnavii de corea posed? multe
tr?s?turi neprielnice societ??ii. Ace?ti oameni n-au voin??, nu se pot
st?pвni, devin mai u?or alcoolici ?i narcomani. Desigur, c? ?i mediul joac?
un rol mare la dezvoltarea acestor deprinderi d?un?toare, dar omul оnsu?i
о?i alege mediul, care оi corespunde, оn special, naturii sale biologice.
Rolul eredit??ii оn aceast? privin?? se poate vedea u?or la gemeni
monovitelini ?i bivitelini оn exemplele aduse de noi mai sus. Оns?, paralel
cu aceasta, trebuie de men?ionat, c? оnclinarea spre criminalitate nu este
un component inevitabil al psihicului uman. Majoritatea oamenilor respect?
legile ?i ordinea stabilit? оn societate. Legile acestea pot fi mai des
оnc?lcate din cauza anomaliilor biologice ?i оn special, genetice. Savantul
american P. Dagdel a cercetat genera?ia unor familii, care-?i iau оnceputul
de la un criminal, un oarecare Jons. Dintre 709 de descenden?i ai lui, 76
au fost ocna?i, 128 prostituate, 18 persoane ?ineau case de toleran??, iar
peste 200 erau cer?etori. A?adar, 424 dintre ei au fost criminali ?i
infractori, ?i numai 285 oameni normali.
Ce a jucat aici rolul hot?rвtor, mediul sau genele? E greu de spus,
probabil ?i specificul biologic ?i mediul social. Dintre juri?ti profesorul
I. Noi sus?ine valoarea considerabil? a eredit??ii. Оn cartea sa
«Problemele metodologice ale criminologiei» el о?i exprim? p?rerea, c?
instinctele criminalului sunt programate ?i transmise printr-un cod
genetic. Dup? opinia eminentului psiholog L. Bojovici ac?iunea mediului
este perceput? de fiecare om оn corespundere cu datele lui naturale. El a
confirmat experimental existen?a premiselor оnn?scute (genetic
condi?ionate), care au o mare оnsemn?tate оn procesul form?rii
particularit??ilor individuale ale psihicului uman.
Savan?ii discut? оn privin?a genezei crimelor legate de anomaliile
cromozomice. Dac? un b?rbat are un cromozom оn plus de tipul 47/X( sau
47/X((, norma fiind 46/X( purt?torii acestor cromozomi supranumerari pot
prezenta cazuri de comport?ri infractoare. Оn privin?a aceasta se cunoa?te
cazul unui oarecare Menson, care era acuzat de multiple omoruri, f?cute cu
o cruzime extraordinar?. Din via?a sa de 34 de ani, el s-a aflat la
оnchisoare 22 de ani. Se considera, c? el avea anomalia (-disomie (X(().
Desigur, c? anomaliile genetice reprezint? o problem? foarte complicat?
?i important?. Aflarea de timpuriu a acestor maladii ar putea preveni
urm?rile grave prin tratamentul medical sau prin оntreruperea sarcinii.
Trebuie s? subliniem, оns?, c? factorii biologici ?i cei sociali sunt
privi?i ca ni?te condi?ii, care influen?eaz? formarea personalit??ii
criminalului, оns? nu pot fi socotite cauze ale crimelor.
9.4.5 Temperamentul ?i genetica
Oamenii se deosebesc оntre ei ?i prin ritmul de tr?ire emo?ional? ceea ce
constituie оn fond temperamentul lor I. Pavlov spunea, c? temperamentul
este cea mai general? caracteristic? a fiec?rui om, caracteristica de baz?
a activit??ii nervoase superioare, care determin? modul de a activa a
fiec?rei fiin?e.
Psihologia deosebe?te patru temperamente: holeric, sangvinic, flegmatic
?i melancolic. Tipici pentru temperamentul holeric au fost Pavlov, Suvorov,
Petru I, Maiacovskii etc.
Temperament sanguinic a avut paleontologul V. Kovalevskii. Sangvinicul
este un om foarte impresionabil, foarte sensibil ?i activ. Ritmul vie?ii
este ca ?i la holeric, rapid.
Flegmaticul se caracterizeaz? printr-o excita?ie emo?ional? lent?,
emo?iile se produc оncet ?i se exprim? slab. Оn schimb ele sunt stabile ?i
profunde. E inert. Cвnd e vorba s? treac? la o ac?iune, se hot?r??te mult
mai greu decвt sangvinicul ?i holericul. Chipul flegmaticului оl exprim?
foarte bine persoana lui Ch. Darwin.
La melancolic emo?iile se produc lent, sвnt, оns? stabile, foarte
profunde ?i-l cuprind оn оntregime. Melancolicii sunt timizi, nehot?rв?i,
pu?in mobili. C?tre ei a apar?inut ?i I. Mecinicov.
Savantul M. Vasile? constat?, c? labilitatea este determinat? de genotip,
?i anume, de poligenie. Se presupune, c? temperamentul se transmite prin
ereditate datorit? unor combin?ri dintre gene dominante ?i recisive dup?
urm?toarea schem?:
A, A, A, - holeric
A, A, a – sangvinic
A, a, a – flegmatic
a, a, a - melancolic
S-a constatat, c? ritmul personal la gemenii monovielini este identic, pe
cвnd la gemenii bivitelini ?i la fra?ii sib?i el difer? cu mult. Reac?ia
(puterea, labilitatea, echilibrul, mimica, vocea, mersul etc.) sunt
similare la gemenii monovitelini, chiar dac? ei au fost desp?r?i?i deodat?
dup? na?tere ?i crescu?i оn diferite condi?ii sociale.
Se presupune, c? tipurile de temperament se combin? conform legilor lui
Gr. Mendel:
1. Dac? ambii so?i vor fi de acela?i tip to?i copiii vor mo?teni acela?i
temperament;
2. Оn celelalte cazuri se observ? dominan?? ca оntr-o serie de alele:
holeric( sangvinic( flegmatic( melancolic.
Datorit? mo?tenirii poligenice sau polialelice tipuri pure de temperament
оn natur? aproape c? nu sunt. I. Pavlov, combinвnd propriet??ile nervoase
la animale, a c?p?tat 24 de tipuri.
Cunoa?terea structurii temperamentului, a manifest?rii ?i regl?rii lui
permite o educare ?i autoeducare con?tient?. Trebuie s? se ?in? cont de
temperament оn orientarea profesionist? a tineretului, la crearea unui
mediu psihologic favorabil оn colectivele de studen?i, muncitori, oamenilor
de ?tiin??, cultur?, de crea?ie. Pozi?ia, pe care o ocup? omul оn
societate, оi determin? modul de a-?i manifesta emo?iile. Dac? el ocup? un
post de r?spundere, nu-i este permis s? fie dezechilibrat. Demnitatea оl
impune s?-?i frвneze sentimentele, s? hot?rasc? chibzuit.
Compatibilitatea temperamentelor оn diferite colective de munc? este
absolut necesar?. Ca s? fie realizat? trebuie s? cunoa?tem bine
temperamentele ?i s? le regl?m оn modul corespunz?tor.
9. 4. 6 Psihogenetica
Problema educa?iei ?i instruirii genera?iei tinere este una dintre cele
mai complicate. Savan?ii caut? s? explice comportamentul omului ?i, оn
special, formarea particularit??ilor lui individuale, pe baza diferen?elor
genetice dintre indivizi. Ea na?tere o nou? ramur? a psihologiei –
psihogenetica, a c?rei obiect este stabilirea leg?turii dintre psihicul ?i
geneticul omului, eviden?ierea rolului factorului ereditar оn via?a
psihic?. Numeroase cercet?ri de psihogenetic? serve?te pedagogiei la
realizarea proceselor de instruire ?i educa?ie.
Exist? multe exager?ri оn ceea ce prive?te оn?elegerea pedagogiei ca
?tiin??. Multe discu?ii au trezit problema locului ?i importan?ei
factorilor care contribuie la educa?ia ?i instruirea omului. Biologizatorii
sus?in, c? pedagogia trebuie s? se sprijine numai pe factorii ereditari.
Educa?ia, spun ei, nu poate influen?a genele, pe care le posed? omul. Omul
v-a avea anumite calit??i determinate numai оn caz c? le va mo?teni de la
str?mo?i. Persoanele, care n-au avut parte de o ereditate ilustr?, vor fi
ori nu vor fi educate, vor ajunge numai la un nivel intelectual mediu.
Alt punct de vedere, care domin? оn pedagogie, este recunoa?terea
atotputerniciei factorului social. Reprezentan?ii acestei doctrine
recunosc, c? oamenii se nasc to?i egali ca o «tabula rasa» (tabl? curat?),
pe care educa?ia va оnscrie ceea ce dore?te. Dac? omul va avea condi?ii
sociale favorabile, el va deveni perfect.
Ambele aceste teorii examineaz? fiin?a uman? prea unilateral, fiecare
numai din punctul s?u de vedere: ori biologic, ori social. Оntre factorii
biologici ?i sociali оn procesul dezvolt?rii omului, precum se ?tie, se
stabile?te o anumit? rela?ie. Omul tr?ie?te ?i se dezvolt? оntr-o societate
concret?, оntr-o anumit? epoc? istoric? ?i aceasta, fire?te, stimuleaz?
dezvoltarea calit??ilor lui, de care societatea are nevoie, care sunt
cerute de acea epoc?. Predispozi?iile pe care le posed? omul trebuie s? fie
eviden?iate ?i cultivate. Pentru a educa omul, trebuie s? cunoa?tem bine
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38
|