Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных
celulare ?i secret? estrogeni.
Celulele seminale se g?sesc оn celulele Sertoli, cele mai pu?in evoluate
(spermiogoniile) c?tre baza epiteliului ?i cele mai evoluate spre lumenul
tubului seminifer.
Linia seminal? din celulele Sertoli este reprezentat? de spermiogonii,
spermiocite primare ?i secundare, spermide ?i spermi.
Canalul epididimar. Toate conurile eferente se unesc оntr-un canal
flexuos, lung, care contureaz? baza structural? a epididimului.
Epididimul (epididymis) este un organ alungit, prezint? trei forma?iuni:
capul, corpul ?i coada.
La taur, berbec ?i ?ap epididimul prezint? un cap foarte dezvoltat ?i
turtit, care acoper? extremitatea superioar? a testiculului. Corpul
epididimului ader? mult la marginea posterioar? a testiculului. Coada
epididimului, aderent? la extremitatea inferioar? a gonadei, formeaz? un
apendice rotunjit ?i se deta?eaz? de testicul. Aceast? form? a cozii
epididimului, la rumeg?toare, permite rezec?ia оn scopul cre?rii masculilor
genitostimulatori.
La arm?sar, vier ?i cвine epididimul acoper? marginea dorso-lateral? a
testiculului. Coada epididimului la aceste specii (vier ?i cвine) este
dispus? la polul postero-superior al gonadei.
Capul epididimului este reprezentat de conurile eferente care se unesc
оntr-un canal flexuos – canalul epididimar (ductus epididymis).
Canalul epididimar, foarte flexuos, constituie baza structural? a
corpului epididimar ?i este lung de 7-8m la berbec, 40-50m la taur, 70-80m
la arm?sar ?i 64m la vier. Pe m?sur? ce se apropie de coada epididimului,
flexiunile sunt mai pu?ine, iar lumenul devine mai larg, astfel оncвt
canalul epididimar devine un adev?rat depizit pentru spermi, 76% din
ace?tia g?sindu-se оn coada epididimului.
Canalul epididimar, оn afara func?iei de transport ?i depozitare, asigur?
maturarea. Procesul de maturare are loc оn medie 7-9zile.
Canalul epididimar este format dintr-un epiteliu pseudostratificat ciliat
ce se g?se?te pe o membran? bazal? sub care se observ? o lam? sub?ire de
?esut conjunctiv. Musculoasa este reprezentat? de un strat muscular neted
circular, care devine mai gros spre coada epididimului. Celulele
epiteliului epididimar au un rol secretor.
La nivelul cozii epididimului canalul epididimar se l?rge?te ?i, f?r? o
delimitare precis?, trece оn canalul deferent, care intr? оn compozi?ia
cordonului testicular.
Cordonul testicular (funiculus spermaticus), este organul de suspendare
al gonadei mascule ?i este format din artera ?i vena testicular?, filete
nervoase, cremasterul ?i canalul deferent. Este acoperit оn totalitate de
peritoneul visceral. Lungimea cordonului testicular variaz? оn raport cu
specia animalelor ?i pozi?ia testiculelor. Astfel, la rumeg?toare,
funiculul testicular este relativ lung, iar la cabaline – scurt. Vierul,
cвinele ?i iepurele au un cordon testicular lung.
Canalul deferent (ductus deferens) este un conduct lung, aproape
rectiliniu, care ia na?tere la nivelul cozii epididimului din canalul
epididimar, f?r? o delimitare precis?, trece pe la nivelul marginii
epididimare a testiculului, particip? la formarea cordonului testicular ?i
p?trunde оn cavitatea abdominal? prin inelul inghinal superior, orientвndu-
se spre gвtul vezicii urinare ?i deschizвndu-se оn uretr?.
Canalul deferent are trei por?iuni: funicular?, abdominal? ?i pelvian?.
Оn zona dorsal? a vezicii urinare, la taur, berbec, ?ap ?i arm?sar canalul
deferent formeaz? o dilata?ie alungit? (ampula ductus deferentis) cu o
lungime de 12-15cm ?i diametrul de 4-8mm. La taur u?or se palpeaz? prin
explora?ie transrectal?. Aceast? forma?iune lipse?te la vier ?i este redus?
ca volum la cвine. La taur, berbec ?i ?ap ampulele deferen?iale servesc ca
rezervor pentru acumularea spermiilor оn perioada excita?iei sexuale ?i,
prin masajul lor, se poate provoca ejacularea. Histologic canalul deferent
prezint? o mucoas? c?ptu?it? cu celule de tip glandular (la vier lipsesc),
un strat muscular ?i o seroas?. Celulele glandulare elimin? un secret care
se оnl?tur? la spermi оn timpul ejacul?rii.
Canalul ejaculator. Este por?iunea terminal? a c?ilor genitale propriu-
zise ?i rezult? din unirea extremit??ii caudale a canalului scurt de cв?iva
milimetri ?i lipse?te la speciile care nu au glande seminale (carnivore,
roz?toare). Fiecare canal ejaculator se deschide la nivelul unui pliu
longitudinal al mucoasei uretrale.
Uretra este un conduct comun al aparatului genital ?i celui urinar;
uretra la mascul are dou? por?iuni: uretra intrapelvin? ?i uretra
extrapelvin?.
Por?iunea intrapelvin? este delimitat? anterior de gвtul vezicii urinare
?i, posterior, de arcada ischiatic?. Se g?se?te pe plan?eul bazinului ?i
este оn contact strвns cu glandele anexe ale aparatului genital.
Peretele uretrei pelvine este format din mucoas?, stratul vascular
(cavernos) ?i musculoas?. Stratul cavernos este structurat dintr-un plex
bogat de vene foarte ramificate ce prezint? un adev?rat ?esut erectil. Оn
?estutul conjunctiv dintre vene se g?sesc numeroase fibre musculare netede.
Оn timpul excita?iei sexuale corpul cavernos se umple cu sвnge, se umfl?
?i, ca rezultat, lumenul uretrei se l?rge?te, оnlesnind deplasarea spermei.
Por?iunea extrapelvin? sau uretra penian? se оntinde de la arcada
ischiatic? pвn? la vвrful penisului, unde se deschide prin meatul urinar.
Glandele anexe ale aparatului genital mascul
Aparatul genital mascul este dotat cu o serie de glande cu secre?ie
extern?, care asigur? prin produsul lor formarea spermei. Aceste glande, оn
cea mai mare parte, sunt a?ezate la nivelul uretrei intrapelvine: glandele
seminale, prostata ?i glandele bulbo-uretrale.
Оn peretele uretrei peniene se g?sesc o serie de glande mici, glandele
lui Littre.
Glandele anexe ale aparatului genital mascul sunt endocrine dependente.
Se dezvolt? la pubertate ?i involueaz? foarte mult dup? castrare.
Glandele seminale (glandulae vezicularis) sunt forma?iuin pare a?ezate pe
de o parte ?i de alta a canalelor deferente, deasupra gвtului vezicii
urinare (lipsesc la carnivore ?i roz?toare).
La arm?sar glandele seminale au aspectul unor pungi piriforme lungi de 10-
15cm ?i cu un diametru ce poate atinge lungimea de 3-6cm. La taur glanda
este foarte doselat?, de culoare cenu?ie, lung? de 12-15cm, lat? de 3-4cm
?i groas? de 2-3cm; la berbec ?i ?ap glandele seminale au lungimea de 4-5cm
?i respectiv – 3-4cm. La vier glanda seminal? este cea mai voluminoas?
dintre glandele accesorii ale aparatului genital (12-15cm оn lungime).
Peretele glandei seminale este format din trei straturi: mucoasa,
musculoasa ?i adventicea.
Glandele reprezint? o larg? cavitate central?, c?ptu?it? cu un epiteliu
cu numeroase cripte оn care se deschid glandele de tip tubulo-alveolar.
Musculoasa este format? din dou? straturi foarte fine de fibre musculare
netede (intern circular ?i extern longitudinal) ?i are rolul de a elimina
secre?ia.
Adventicea este reprezentat? de un strat sub?ire de ?esut conjunctiv ?i
con?ine o serie de microganglioni simpatici.
Glanda prostat? (gl. prostata) este o forma?iune impar?, prezent? la
toate speciile, a?ezat? оn fa?a cranio-dorsal? a uretrei intrapelvine.
Glanda este format? din corpul prostatei (fac excep?ie berbecul ?i ?apul)
?i por?iunea diseminat? (cu excep?ia arm?sarului). La arm?sar prostata,
foarte bine dezvoltat?, este de culoare galben? ?i formeaz? doi lobi
laterali volumino?i (5-8cm lungime, 3-5cm l??ime) ?i un istm. La taur
corpul prostatei este redus, lung de 1,5cm, lat de 3-4cm ?i gros de 1,5cm;
por?iunea diseminat?, gland? de tip tubulo-alveolar, se оntinde pe toat?
lungimea uretrei pelvine. La berbec ?i ?ap glanda este reprezentat?
exclusiv prin tubulo-acinii disemina?i radial оn peretele uretrei. La vier
prostata este format? dintr-un corp prostatic foarte mic 2-3cm ?i 25g
greutate) ?i o por?iune diseminat?.
Prostata о?i vars? con?inutul оn uretr? prin intermediul a 10-20canale
excretoare.
Glandele bulbouretrale (gl. bulbourethralis) sunt pare, de form? ovoidal?
?i se g?sesc de o parte ?i de alta a uretrei, imediat оnaintea arcadei
ischiatice. Lipsesc la cвine. La arm?sar ?i taur glanda bulbo-uretral? este
de m?rimea unei nuci (2,8-3cm) оn lungime ?i 1,8-2cm оn grosime). Palpa?ia
acestor glande prin traversul rectului e imposibil?, deoarece sunt
acoperite de mu?chiul bulbo-cavernos. La berbec ?i ?ap glandele
bulbourentrale sunt de 2-2,5 ori mai mici. Glanda bulbo-uretral? este
foarte dezvoltat? la vier. Are form? conic?, turtit? dorso-ventral ?i se
оntinde de la arcada ischiatic? pвn? la vвrful vezicii seminale (are 12-
18cm оn lungime, 3-5cm оn l??ime ?i 2-3cm оn grosime). Greutatea glandei
este de 150-200g. La arm?sar, taur, berbec ?i ?ap secre?ia bulbo-uretral? e
de o consisten?? apos-seroas?. La vier consisten?a este vвscoas?. Canalele
excretorii se deschid оn canalul uro-genital.
Penisul (penis) sau organul copulator al masculului este alc?tuit din
r?d?cin?, corp ?i gland penian.
R?d?cina penisului este alc?tuit? din dou? ramuri (bra?e), care se inser?
pe jum?tatea corespunz?toare a arcadei ischiatice ?i este acoperit? de
mu?chiul ischiocavernos.
Ramurile, unindu-se, dau na?tere corpului penian. Corpul penisului are o
form? rectilinie (la rumeg?toare ?i suine prezint? o dubl? inflexiune – S-
ul penian) ?i este orientat оnainte, printre coapse pвn? la regiunea
ombilical? (la motan ?i iepuroi penisul este orientat caudal).
Corpul penian, constituit din corpul cavernos, uretr? ?i corpul spongios
al uretrei, are o form? cilindric?, u?or turtit? lateral. Se afl? оn raport
cu marginea sa superioar?, cu peretele ventral al bazinului ?i abdomenului.
Marginea sa inferioar? este rotunjit? ?i ad?poste?te uretra spongioas?,
acoperit? оn totalitate de mu?chiul bulbocavernos la arm?sar ?i numai
par?ial la celelalte specii.
La exterior corpul penisului este acoperit de o tunic? fibroas? –
albugineea, sub care se g?sesc doi corpi cilindrici caverno?i, delimita?i
de un sept penian conjunctiv. Septul penian este complet la carnivore ?i
iepure ?i incomplet sau perforat de numeroase orificii la celelalte
mamifere domestice. Оn ?an?ul ventral se afl? uretra ?i corpul spongios
periuretral.
Ca structur? histologic?, corpul cavernos este dotat cu o albuginee
extern? groas?, format? din fibre colagene ?i elastice, dispuse оn dou?
straturi: circular intern ?i longitudinal extern. Din albuginee ?i septum
se deta?eaz? trabecule care formeaz? cavit??i (caverne) c?ptu?ite cu un
endoteliu. Cavit??ile trabeculare, mici la periferia corpului cavernos ?i
lungi оn profunzime, sunt interpuse оntre arterele aferente ?i unele
aferente, endoteliul lor fiind o continuare a endoteliului vascular.
Corpul spongios al penisului (?esutul spongios uretral) este dispus оn
jurul uretrei, fiind оmbr?cat de o albuginee fin? care con?ine, pe fa?a sa
intern?, fibre musculare netede dispuse circular. Cavit??ile sanguine sunt
delimitate de trabecule conjunctive constituite din fibre elastice, celule
musculare netede ?i fibre rare de colagen ?i sunt c?ptu?ite la interior de
un endoteliu. Ele se deschid оn plexul venos al mucoasei uretrale.
Raportul dintre cavernele ?esutului erectil ?i scheletul conjunctiv
trabecular al corpului cavernos determin? dou? tipuri de penis: tipul
fibroelastic ?i tipul cavernos-muscular.
Tipul de penis fibro-elastic este caracterizat prin dominarea scheletului
trabecular conjunctiv ?i a unei albuginei groase, pu?in extensibil?.
Penisul este lung, formeaz? o flexur? sigmoidal?, are o rigiditate sporit?,
iar erec?ia este asigurat? de desfacerea S-ului penian (rumeg?toare,
suine).
Penisul de tip cavernos-muscular are un ?esut cavernos mai dezvoltat ?i o
albuginee mai sub?ire. Structurile erectile оn stare de repaus sunt moi ?i
compresibile, iar оn timpul erec?iei penisul devine dur, se alunge?te ?i se
m?re?te оn volum.
Extremitatea anterioar? a penisului constituie glandul (capul penisului)
?i este reprezentat de o forma?iune mai mult sau mai pu?in evident? (оn
func?ie de specie), delimitat? de restul penisului printr-o u?oar?
strangula?ie, colul glandului. Uretra, care se deschide la polul apical al
capului penisului, la unele specii prezint? o prelungire - processus
uretrae.
La arm?sar penisul are forma cilindric?, cu o lungime de 50-60cm оn
repaus ?i 80-90cm оn erec?ie; diametrul оn repaus este de 4-6cm, iar оn
erec?ie poate ajunge la 8-10cm. Por?iunea liber? a penisului este acoperit?
de un tegument sub?ire, de culoare neagr? sau marmorat?; la baza cavit??ii
furoului formeaz? un pliu circular – inelul prepu?ial.
Glandul este bine dezvoltat, prezint? un corp cavernos desinest?t?tor, de
aspectul unei ciuperci, devine foarte voluminos оn erec?ie. Оn cazul оn
care erec?ia glandului se produce оnaintea intromisiunii, aceasta nu mai
poate avea loc din cauza dimensiunii exagerate a glandului. Glandul este
separat de restul por?iuini libere printr-un col evident ?i prezint?
circular o margine proeminent? – coroana glandului. Pe partea sa anterioar?
se g?se?te o adвncitur? – fosa glandului, оn care se g?se?te por?iunea
terminal? a uretrei – procesul uretral, lung de 2-2,5cm.
Penisul taurului este lung de 100-170cm, dar este sub?ire оn compara?ie
cu cel al arm?sarului. Оnainte de a se angaja оntre bursele testiculare,
formeaz? o dubl? inflexiune – "S"-ul penian, pe curbura inferioar? a c?ruia
se ata?eaz? cei doi mu?chi netezi retractori ai penisului.
La taur, pe gвtul glandului, slab dezvoltat, este un ligament, care este
orientat c?tre capul penisului, оn stвnga. Procesul uretral nu dep??e?te
glandul penian.
La berbec ?i ?ap glandul este mai bine dezvoltat, asimetric ?i prezint?
la nivelul gвtului doi tuberculi. Uretra dep??e?te mult glandul (cu 3-4cm),
formвnd un apendice vermiform.
Glandul la ?ap are numai un tubercul stвng, iar apendicele vermiform este
mai scurt.
Penisul la vier este lung de 50-60cm, de tipul fibro-elastic, formeaz?
"S"-ul penian, dar acesta este situat оnaintea burselor testiculare.
Por?iunea liber? a penisului, lipsit? de gland, este u?or ascu?it? ?i
r?sucit? spre stвnga, оn form? de sfredel. Aceast? structur? faciliteaz?
p?trunderea penisului printre papilele cervixului scroafei. Оn timpul
actului coital, ejacularea efectuвndu-se intrauterin.
Organul copulator al cвinelui prezint? deosebiri esen?iale. Este lung de
15-20cm, por?iunea liber? reprezentвnd cam jum?tate din lungimea total?.
Corpul cavernos, baza anatomic? a por?iunii fixe a penisului, are o form?
conic?, cu un ?an? ventral оn care se g?se?te uretra, un rafeu longitudinal
complet (doi corpi caverno?i). La nivelul por?iunii libere, corpul cavernos
este оnlocuit de osul penian cu lungimea de 8-12cm, care are form? conic?,
este prev?zut cu un jgheab longitudinal ventral pentru uretr? ?i se termin?
anterior printr-un cordon fibros ce ajunge pвn? la vвrful penisului. Osul
penian este acoperit оn totalitate de expansiunea ?esutului erectil
(spongios) al uretrei care formeaz? un gland foarte dezvoltat. Glandul se
оngusteaz? la mijloc, formвnd astfel partea anterioar?, parte alungit? a
glandului, ?i partea posterioar?, bulbii glandului.
Bulbii glandului sunt foarte dezvolta?i ?i intrarea lor оn erec?ie, dup?
intromisiune, asigur? (al?turi de contrac?ia musculaturii vestibulului
vaginal al femelei), prelungirea actului coital.
Vвrful glandului este ascu?it, orientat оn jos, sub el se deschide
uretra.
Prepu?iul sau furoul (praepu?ium) la taur, berbec, ?ap, vier ?i cвine
prezint? o cut? a pieii abdomenului оn care este ad?postit? por?iunea
liber? a penisului. Are forma unei cavit??i tubulare, prev?zut? la
extremitatea cranial? cu o deschidere circular? – orificiul prepu?ial, iar
la cea posterioar? – оnchis?, ca un fund de sac. Ca structur?, prepu?iul
este format din tegumentul extern, prezentat de pielea regional?; la unele
specii are un smoc de p?r la orificiul prepu?ial (taur, vier). Tegumentul
intern, prezentat de foi?a parietal? ?i foi?a visceral? оntre piele ?i
mucoas?, este bogat оn glande sebacee modificate. Caudal cavit??ii
prepu?iale, foi?a parietal? trece оn foi?a visceral?, lipsit? de forma?iuni
glandulare, care оmbrac? penisul. Aceast? foi?? este foarte fin? ?i face
glandul penian foarte sensibil.
La vier furoul este un canal оngust, adвnc; se deschide printr-un
orificiu strвmt prev?zut cu un smoc bogat de p?r. Aproximativ la jum?tatea
sa prepu?iul prezint? o structur?, care-l оmparte оn dou?. Compartimentul
posterior este simplu cilindric ?i оn el se g?se?te por?iunea liber? a
penisului. Compartimentul anterior se prezint? cu o cavitate mai larg?,
care printr-un orificiu comunic? cu dou? diverticule largi (diverticulum
praeputii).
La majoritatea speciilor (taur, berbec, ?ap) prepu?iul este prev?zut cu
mu?chi protractori ?i mu?chi retractori. Mu?chii prepu?iali protactori
(craniali) sunt dispu?i la nivelul ostiumului prepu?ial, оntre tunica
abdominal? ?i piele, aderвnd la aceasta, de o parte ?i de alta a
ombilicului. Dup? actul sexual acestea asigur? revenirea prepu?iului оn
pozi?ie de repaus.
Retractorii pornesc din zona orificiului furoului, se orienteaz? caudal
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11
|