Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных
Perioada de luteogenez? оncepe la bovine dup? 12 ore de la ovula?ie ?i
const? оn organizarea corpului galben prin restructur?ri circulatorii;
morfologice ?i biochimice pe baza elementelor celulare ale fostului
folicul.
Оn aceast? faz? de organizare exist? unele particularit??i legate de
specie. Astfel, la iap? corpul galben se formeaz? numai din celulele
granuloasei; la vac? oaie, scroaf?, capr? – atвt celulele granuloasei, cвt
?i din cele ale tecii interne.
La vac? durata perioadei de luteogenez? este de 5-6 zile.
Perioada de eflorescen?? (luteotrofic?) se caracterizeaz? printr-o serie
de modific?ri determinate de factorii luteotrofici. La vac? ?i oaie
activitatea corpului galben poate fi men?inut? doar de cuplul hormonilor LH
?i LTH. La scroaf? formarea ?i func?ia corpului luteal este determinat? de
valurile de LH ?i de estrogeni. GnRH, de asemenea, are efecte luteotrofe.
Stadiul de eflorescen?? este perioada оn care corpul galben secret?
cantitatea cea mai mare de progestine. Оn parenchimul luteal are loc atвt
biosinteza progestinelor de c?tre celulele luteale provenite din
granuloas?, cвt ?i biosinteza, оn continuare, a estrogenilor de c?tre
celulele luteale tecale. Cantit??i mici de progestine sunt secretate de
granuloas? chiar оnainte de dehiscen?a folicular?. Parenchimul luteal este
bogat оn compu?i organici (colesterol, caroten, acizi nucleici, glicogen)
?i оn enzime (fosfataza alcalin?, dehidrogenaze). Corpul galben este
delimitat la exterior de o capsul? conjunctiv?, provenit? din teaca extern?
care оn acest stadiu este mult оngro?at? ?i bogat vascularizat?.
Perioada de luteoliz? (regresiune) const? atвt оn regresia corpului
galben datorit? proceselor de degenerescen?? gras? ?i de fagocitare a
celulelor luteale cвt ?i a prolifer?rii ?esutului conjunctiv оn detrimentul
parenchimului. La vac? efectul luteolizei const? оn sc?derea nivelului
progesteronului, оncepвnd cu zilele 11-13 de activitate.
Factorul luteolitic este prostaglandina F2-alfa, secretat? de endometru.
Estrogenii de asemenea au un efect luteolitic. Valurile de prostaglandin?
оncep din ziua a 11-13-a ?i se оnmul?esc odat? cu apropierea stadiului de
excita?ie. Prostaglandina ajunge din vena uterin? оn artera ovarian?; оn
ceea ce prive?te mecanismul luteolizei, se pare c? prostaglandina
anihileaz? efectul trofic al LH-ului asupra ?esutului luteinic. Оn
consecin??, corpul galben se g?se?te, pe de o parte, sub influen?a
efectului trofic al LH-ului ?i prolactinei, iar pe de alt? parte, a
factorului litic (prostaglandina). Оncepвnd cu ziua a 13-14-a, la nivelul
?esutului luteal apar granule lipoidice, scade activitatea enzimatic?, se
mic?oreaz? volumul celulelor, apare picnoza nucleilor (la vac? ?i oaie). Оn
stadiul de regresiune a corpului galben biosinteza progestinelor treptat
este mic?orat?, pвn? la sistare complet?.
Corpul galben poate fi:
. ciclic (progestativ) atunci cвnd nu s-a produs fecunda?ia; оn
consecin?? corpul luteal are o perioad? de existen?? scurt? ?i
regreseaz? c?tre sfвr?itul fazei luteinice a ciclului sexual;
. corp galben de gesta?ie (gestativ), care se men?ine pe ovar atвt
timp, cвt dureaz? gesta?ia;
. corp galben persistent (patologic): atunci cвnd diverse cauze,
altele decвt gesta?ia (deregl?ri hormonale, metrite), duc la
prelungirea existen?ei lui.
Stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual (luteinic)
Stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual este faza de atenuare a estrului,
reac?ia general? ?i c?ldurilor; urmeaz? dup? stadiul de excita?ie ?i se
caracterizeaz? prin reac?ie negativ? a femele, fa?? de mascul – respingere
sexual?. Animalul se lini?te?te, pofta de mвncare, productivitatea de lapte
?i calitatea lui, precum ?i compozi?ia sвngelui se restabilesc; secre?ia de
mucus оnceteaz?, de ovula?ie, trece оn faza luteinic? – perioad? de
organizare a corpului galben. Acest proces este coordonat hormonul de LH.
Organizarea corpului galben se soldeaz? cu sinteza cresc?toare a
progesteronului care preg?te?te structurile morfologice uterine pentru
nida?ie, iar prin inhibarea sintezei de FSH sunt prevenite noi matur?ri
foliculare sau ovula?ii, femelele manifestвnd anafrodezie.
La vaci, epiteliul carunculilor uterini este puternic hiperemiat, uneori
se produc rupturi vasculare, producвndu-se metroragii.
Оn cazul оn care nu s-a produs fecunda?ia, stadiul de inhibi?ie al
ciclului sexual trece оn stadiul de echilibru, iar dominanta sexual? se
schimb? cu cea alimentar?.
Stadiul de echilibru al ciclului sexual
Stadiul de echilibru (de lini?te) reprezint? perioada de stabilizare a
produselor fiziologice din organismul femel, comportamentul femelei este
caracterizat printr-o stare de indiferen?? fa?? de mascul. Оn ovare are loc
regresia corpului galben. Uterul proliferat оn stadiile anterioare,
involueaz?. Se remarc? trecerea treptat? de la faza luteic? la faza
folicular?: scade nivelul progesteronului cauzat de regresia corpului
galben ?i are loc cre?terea nivelului hormonilor estrogeni secreta?i de
c?tre foliculii ovarieni evolutivi, care antreneaz? apari?ia fenomenelor
sexuale, deci marcheaz? debutul unui nou sexual.
Cicluri sexuale de valoare complet? ?i incomplet?
Stadiul de excita?ie al ciclului sexual se prezint? ca un complex de
fenomene biologice ce asigur? acomodarea organismului femelei ?i, оn
special, a aparatului ei genital оn crearea condi?iilor favorabile оn
vederea fecunda?iei ?i dezvoltarea produsului de concep?ie. Оn acest stadiu
trebuie de eviden?iat gradul de manifestare a tuturor fenomenelor sexuale:
1. Estrului; 2. Reac?iei generale (excita?iei sexuale); 3) c?ldurilor; 4)
matur?rii foliculilor ?i ovula?iei.
Se deosebesc cicluri sexuale de valoare complet?, cвnd оn timpul
stadiului de excita?ie se manifest? toate fenomenele – estrul, reac?ia
general?, c?ldurile ?i ovula?ia, ?i de valoare incomplet?, cвnd decade unul
sau cвteva fenomene, de exemplu estrul (ciclu sexual anestral), ovula?ia
(ciclu sexual anovulator), c?ldurile (ciclu sexual alibid), reac?ia
general? (ciclu sexual areactiv). Pot exista varia?ii de cicluri sexuale de
valoare incomplet? (ciclu sexual areactiv-anovulator ?. a.).
Оn cazul ciclurilor sexuale de valoare complet? stadiul de excita?ie
poate s? se formeze sincron (оn aceea?i perioad? de timp), cвnd toate
fenomenele – estrul, reac?ia general?, c?ldurile ?i ovula?ia, spre exemplu
la vac?, se manifest? pe parcursul a 48 ore, ?i asincron – cвnd fenomene
aparte se manifest? mai tвrziu, chiar la 5-6 zile de la debutul stadiului
de excita?ie.
Оn virtutea faptului c? оn majoritatea cazurilor la animalele domestice
estrul, c?ldurile ?i ovula?ia mai mult sau mai pu?in coincid dup? timp,
unii autori numesc toate fenomenele cu un singur termin «c?ldurile» sau
«estrul».
Factorii naturali care influen?eaz? ciclul sexual
Desf??urarea оn condi?ii optime a procesului de reproduc?ie la animale
este condi?ionat? de factorii mediului ambiant care ac?ioneaz? la toate
etapele vie?ii acestora.
De?i ponderea cea mai mare o are furajarea, al?i factori, ca cei de
microclim?, sezon, de оngrijire a animalelor, asigurarea unui proces
tehnologic adecvat speciei ?i categoriei de exploatare, precum ?i factorul
social (genitostimulatorii) pot avea o mare importan?? оn desf??urarea
normal? sau patologic? a procesului de reproduc?ie.
La o alimenta?ie dezechilibrat? sau insuficient? prima reac?ie este
sc?derea sau chiar oprirea func?iei de reproduc?ie, care poate fi preluat?
doar atunci cвnd nu au ap?rut leziuni ireversibile ale segmentelor
aparatului genital ?i nutri?ia este оmbun?t??it?. Activitatea gametogen? se
manifest? numai la femelele care au o dinamic? ponderal? pozitiv?.
Alimenta?ia caren?ial? оn cobalt, fosfor, fier, cupru ?i iod afecteaz?
secre?ia gonadotropinelor ?i astfel apare aciclia (anafrodezia).
La animale, func?ia de reproduc?ie este influen?at? negativ sau pozitiv
de factorii de microclim?, ca temperatura, luinozitatea, umiditatea,
curen?ii de aer, radia?iile calorice, compozi?ia aerului etc. Cвnd se
оncadreaz? оn anumite limite, ace?ti factori influen?eaz? favorabil
activitatea organelor, circula?ia, sistemul neuro-endocrin.
Este cunoscut efectul pozitiv al luminii asupra func?iei hipotalamice, de
care depinde sinteza ?i deple?ia hormonilor sexuali (excep?ie fac ovinele,
la care care sc?derea duratei zilei este un stimulent). Astfel, cre?terea
duratei zilei pвn? la 16 ore poate gr?bi cu mai mult de 40 zile apari?ia
primului ciclu sexual din prim?var? la iap?.
Reducerea ratei concep?iei la suine, taurine ?i ovine оn lunile cu
temperatur? оnalt? se explic? prin sc?derea activit??ii tiroidei, precum ?i
diminuarea func?iei endocrine ?i spermiogene a testiculului.
Tiroxina, produs? оn condi?ii normale de tiroid?, о?i exercit? influen?a
оn dou? direc?ii: pe de o parte stimuleaz? granularea bazofil? a celulelor
cromofobe, sporind secre?ia de FSH, iar pe de alt? parte sensibilizeaz? 1-2
foliculi din cei mai dezvolta?i ai ovarului fa?? de FSH.
Iepele care depun o munc? intens? prezint? cicluri sexuale numai dup?
asigurarea unei perioade de odihn? ?i p??unat. Aciclia se datoreaz? ?i
pierderilor оn greutatea corporal?.
La toate speciile de animale contactul dozat cu masculii
genitostimulatori stimuleaz? func?ia de reproduc?ie la femele; prin
prezen?a berbecilor vasectomiza?i оn turme оnaintea sezonului de mont? se
poate gr?bi apari?ia primului ciclu sexual la majoritatea oilor.
Ovula?ia la femele este gr?bit? de asemenea ?i de stimulii exercita?i de
actul montei ?i al?i excitan?i neurosexuali omi?i de c?tre masculi.
Particularit??ile ciclului sexual la diferite specii
Оn conformitate cu decurgerea ovula?iei, femelele speciilor de animale
domestice se оmpart оn:
> femele cu ovula?ie spontan?, care ruperea (dehiscen?a) folicular?
se produce оntre faza foliculinic? ?i faza luteinic? (nelegat? de
actul montei);
> femele cu ovula?ie provocat?, la care eliberarea ovulului din
cavitatea folicular? este determinat? de actul coital (sexual).
Ciclul sexual la vac?
Vaca se оncadreaz? оn categoria femelelor policiclice, la care ciclul
sexual se repet? ritmic оn tot timpul anului, de?i unele condi?ii de mediu
intensific? manifest?rile ciclurilor de c?lduri prim?vara ?i toamna.
Dup? parturi?ie, ciclurile de c?lduri se manifest? din nou la 18-25 zile,
оn func?ie de ritmul involu?iei uterine, starea de s?n?tate puerperal?,
nivelul produc?iei de lapte ?i factorii de alimenta?ie, оntre?inere ?i
exploatare. Dup? majoritatea autorilor, al?ptarea influen?eaz? reluarea
c?ldurilor.
La vacile care al?pteaz? ele reapar mai tвrziu decвt la acele care sunt
separate de vi?el; faptul se explic? prin impulsurile inhibitoare care
pornesc de la mamel? оn timpul suptului ?i care, ac?ionвnd asupra
sistemului nervos central, creeaz? un factor dominant de excita?ie –
dominanta de lacta?ie, care inhib? centrul activit??ii sexuale ?i, ca
urmare, impulsul nervos necesar hipofizei pentru secre?ia hormonilor
gonadotropi.
Durata ciclului sexual la vac? este de 18-22 zile, cu o medie de 21 zile.
Stadiul de excita?ie are o durat? de 3-5 zile: 98 ore оn medie vara ?i 84
ore оn mediu iarna.
Оn timpul estrului organele genitale sufer? o serie de modific?ri: vulva
este tumefiat? ?i congestionat?, labiile vulvare se оngroa??; vestibulul
vaginal ?i vaginul se congestioneaz?, iar glandele realizeaz? o secre?ie
local? abundent? de mucus. Coarnele uterine sunt оn stare de erec?ie,
aparent sunt reduse оn lungime, are loc o puternic? rulare ?i aducerea
ovarelor оn pozi?ie ventral? оn raport cu uterul. Cervixul este
congestionat, canalul cervical este deschis ?i permite uneori introducerea
a 1-2 degete. Glandele endocervicale secret? un mucus abundent care se
scurge prin comisura inferioar? a vulvei. Secre?ia mucoas? este mai fluid?
?i transparent? la оnceputul estrului ?i devine mai vвscoas? spre sfвr?itul
acestuia; uneori, mai ales la animalele tinere, mucusul estral are un
aspect sanguinolent. Mucusul estral posed? calit??i bacteriostatice ?i
bactericide. Contactul femelelor cu taurii genitostimulatori m?re?te
capacitatea bactericid? a mucusului de 3 ori.
Frotiul executat din secre?ia vaginal? prezint? un num?r mare de celule
epiteliale descuamate, cu resturi de nuclee; Ph-ul secre?iilor vaginale
oscileaz? оntre slab acid spre alcalin.
Reac?ia general? se manifest? mai intens noaptea sau atunci cвnd mai
multe femele se afl? оn stadiul de excita?ie concomitent. Semnele clinice
ale reac?iei generale sunt: nelini?tea, apetit capricios ?i reducerea
timpului pentru rumegare, deplasarea frecvent?, sc?derea productivit??ii de
lapte cu 25% оn medie. Laptele devine s?rat sau amar (datorit?
estradiolemiei), mai gras ?i de culoare galben? ?i provoac? o u?oar? diaree
la vi?ei.
Оntr-o colectivitate bovin? (оn padoc sau la p??une) femelele stabilesc
contacte nazo-nazale sau nazo-genitale (perineale), accept? оmbr??i?area ?i
efectueaz? salturi pe alte femele, mimвnd prin mi?c?rile copulatorii ale
trenului posterior actul coital.
Оn prezen?a taurului femela efectueaz? saltul pe mascul, оns? nu accept?
оmbr??i?area acestuia; ea st? cu coada ridicat?, оncearc? des s? urineze;
оns? mic?iunea este slab?.
C?ldurile la vaci ?i vi?ele au o durat? de 10-23 ore, оn mediu 16 ore. Оn
timpul c?ldurilor la femele apare dorin?a de оmpreunare. Vaca este оn
c?utarea masculului: la vederea acestuia se оndreapt? spre el ?i ia pozi?ia
caracteristic? montei, ?i accept? coitul. Dup? mont? femela r?mвne imobil?,
cifozat? ?i cu coada ridicat?.
La unele vaci (cele grase, оn stabula?ie sau cele cu produc?ie mare de
lapte) simptomele c?ldurilor sunt mai pu?in pronun?ate; la aceste animale
c?ldurile se manifest? mai lini?tit. De aceea pentru depistarea femelelor
оn c?lduri se recomand? folosirea taurilor genitostimulatori.
Ovula?ia la vaci se produce la 10-15 ore dup? sfвr?itul c?ldurilor ?i se
declan?eaz? оn majoritatea cazurilor оn timpul nop?ii sau diminea?a.
Contactul dozat al femelelor cu taurul genitostimulator intensific?
manifestarea estrului, excita?iei sexuale ?i a c?ldurilor, iar coitul
gr?be?te procesul ovula?iei ?i reduce durata c?ldurilor.
Formarea stadiului de excita?ie la vaci. De regul?, la vaci, stadiul de
excita?ie debuteaz? cu estrul, ulterior (la 2-4 zile) apare reac?ia
general? ?i оn cele din urm? (la 4-15 ore) se manifest? c?ldurile. Uneori,
la оnceput se manifest? semnele reac?iei generale, apoi estrul ?i
c?ldurile; оn alte cazuri apari?ia ?i manifestarea celor trei fenomene
sexuale are loc оn acela?i timp. De aceea, se disting dou? variante de
formare a stadiului de excita?ie al ciclului sexual de valoare complet?:
sincronic? ?i asincronic?.
Оn cazul unei bune nutri?ii, оntre?ineri ?i exploat?ri ra?ionale, estrul,
reac?ia general? ?i c?ldurile se manifest? aproape оn acela?i interval de
timp, sincronic.
La formarea asincronic? a stadiului de excita?ie, оnceputul manifest?rii
estrului, reac?iei generale ?i a c?ldurilor nu coincide оn timp. Aceasta ?i
determin?, оn cazul lipsei genitostimulatorilor comiterea erorilor оn
depistarea c?ldurilor la femele ?i apari?ia sterilit??ii dobвndite
artificial.
Оn stadiul de inhibi?ie al ciclului sexual dispare dorin?a de оmpreunare
?i semnele excita?iei sexuale, treptat оnceteaz? secre?ia de mucus.
Femelele manifest? o reac?ie negativ? fa?? de mascul – respingere
sexual?. La examenul rectal pe unul din ovare se poate palpa corpul galben
оn dezvoltare.
Оn stadiul de echilibru vaca manifest? o stare de indiferen?? fa?? de
mascul. La examenul rectal, pe unul din ovare se palpeaz? corpul galben ca
o forma?iune ovoid?, proeminent? pe ovar, cu diametrul de 1-2cm, ce poate
ocupa o bun? parte din ?esutul gonadei. Suprafa?a ovarului este deosebit?
datorit? prezen?ei foliculilor оn diferite stadii evolutive.
Ciclul sexual la oaie
Oile fac parte din grupa femelelor policiclice sezoniere. Func?ia
aparatului genital la aceast? specie se manifest? оn special оn sezonul de
toamn?, iar la oile care nu au r?mas gestante оn aceast? perioad? ciclul
sexual poate ap?rea prim?vara. Durata sezonului de reproduc?ie difer? оn
func?ie e оntre?inere. Unele rase mai primitive, cum sunt ?urcana ?i
?igaia, au un sezon de reproduc?ie mai scurt (2-3 cicluri sexuale pe
sezon), pe cвnd cele ameliorate au un sezon de reproduc?ie mult mai lung.
La rasele Merions de Australia, romanov ?i la cele de carne engleze?ti,
ciclul sexual se manifest? tot timpul anului. Оn condi?ii Favorabile de
macroclim?, furajare ?i microclim? corespunz?toare unele rase pot deveni
policiclice, adic? c?ldurile se manifest? оntregul parcurs al anului.
Dup? f?tare c?ldurile apar la rasa ?urcan? la 4-5 luni, iar la merinos 6-
8 luni. La unele rase de oi, cum este Karakul, udp? sacrificarea mieilor ?i
?inerea оn comun a oilor cu berbecii c?ldurile pot ap?rea dup? 10-15 zile
de la f?tare.
Оmbun?t??irea st?rii de оntre?inere ?i alimenta?ia ra?ional? a oilor оn
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11
|