Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

diferite firme, 1ml de solu?ie apoas? con?inвnd 5 sau 10UI.

Oxitocinele de sintez?, cвt ?i extractul apos de lob hipofizar posterior

con?in pe lвng? oxitocin? ?i vasopresin? (ex. Pituitrina).

Efectul ocitocinelor este de a produce contrac?ia miometrului, a

celulelor mioepiteliale, a canaliculelor lobilor mamari, a musculaturii

oviductului, vaginului ?i clocii p?s?rilor ou?toare.

Folosirea ocitocinelor оn scopuri terapeutice trebuie s? se fac? cu

toat? aten?ia, numai dup? ce s-a stabilit diagnosticul ?i doza de

administrare.

Indica?iile terapeutice ale ocitocinelor sunt:

. distociile prin hipokinezie;

. reten?ia оnvelitorilor fetale;

. metritele ?i piometrul (dup? deschiderea оn prealabil a

cervixului ?i sensibilizarea uterului cu estrogeni);

. subinvolu?ia uterului, pentru a gr?bi evacuarea con?inutului

uterin;

. unele forme de mamite;

. reten?ia laptelui;

. reten?ia oului la p?s?ri.

Nu se recomand? administrarea oxitocinei la femele оn timpul parturi?iei

cвnd colul uterin nu este deschis ?i оn distocii prin exces de volum fetal.

Aspecte morfo-func?ionale ale hipofizei

Hipofiza este organul neuroglandular situat la fa?a ventral? a creierului

intermediar (diencefalului), rezultat din unirea anatomic? a celor dou?

p?r?i:

> hipofiza anterioar? (adenohipofiza)

> hipofiza posterioar? (neurohipofiza)

Sub raport func?ional оn total, la nivelul adenohipofizei se formeaz? 8

hormoni tropi. Dintre ace?ti hormoni pentru reproducere o importan?? major?

o au gonadotropinele (FSH ?i LH) ?i prolactina (LTH).

Indirect, activitatea reproductiv? este influen?at? de hormonul tireotrop

(TTH) ?i hormonul adrenocorticotrop (ACTH).

Adenohipofiza, cu toate c? se afl? sub controlul neuronal hipotalamic,

este lipsit? de inerva?ie secretomotorie. Reglarea func?iei sale endocrine

de c?tre hipotalamus se face prin intermediul sistemului port-hipotalamo-

hipofizar. Prin aceast? conexiune vascular? sunt vehicula?i spre

adenohipofiz? Releasing-factorii neurosecreta?i оn hipotalamus.

Hormonii gonadotropi

Hormoni gonadotropi (gonadotropinele – Gn) care ac?ioneaz? asupra

aparatului genital sunt:

1. Hormonii gonadotropi hipofizari:

* FSA – hormonul de stimulare folicular?;

* LH – hormonul de luteinizare;

2. Hormonii gonadotropi placentari:

* PMSG – gonadotropina seric?;

* HCG – gonadotropina corionic?.

Hormonii gonadotropi hipofizari

Hormonul de stimulare folicular? – FSH (Folicle Stimulating Hormone),

este secretat de c?tre celulele bazofile-beta din adenohipofiz? sub

impulsul de Gn-RF. Acest hormon se izoleaz? u?or din hipofiza taurului,

calului ?i porcului.

La femele hormonul determin? dezvoltarea foliculelor ovarieni primari ?i

secundari la care determin? proliferarea celulelor foliculare ?i оntr-un

stadiu ulterior, secre?ia de c?tre acestea a lichidului folicular ?i

formarea cavit??ii foliculare; FSH-ul este responsabil de secre?ia

folicular? a estrogenilor.

Stadiul final de maturare a foliculului ?i dehiscen?a acestuia necesit?

ac?iunea conjugat? a celor dou? gonadotropine.

La masculi, FSH este implicat оn dezvoltarea stadiilor incipiente ale

spermiogenezei (diviziunea spermiogoniilor pвn? la stadiul de spermioci?i

secundari), spermiomorfogeneza fiind coordonat? de androgeni, testosteronul

asigurвnd diviziunea reduc?ional? a spermiocitelor primare, formarea

spermidei incipiente ?i apoi a spermiului.

Hormonul luteinizant – LH (Luteinising hormone) sau omologul acestuia

ICSH (Interstitial Cells Stimulating Hormone) de la masculi, este produs de

celulele bazofile de tipul gama. A fost izolat оn stare pur? din hipofiza

de oaie ?i porc ?i este format dintr-un amestec de diverse proteine.

Secre?ia de LH are un anumit ciclu, iar incita?iile de ordin extern ?i

intern modific? amplitudinea secre?iei, influen?вnd оntr-o mare m?sur?

eliberarea lui.

La femele LH ac?ioneaz? sinergic cu FSH determinвnd dezvoltarea ?i

maturarea foliclelor de Grant, dehiscen?a foliculelor ovarieni, formarea

corpilor galbeni ?i secre?ia de progesteron.

La vac?, raportul normal dintre FSH ?i LH este de 1:3, deci apare o

superioritate cantitativ? de LH. Pentru acest motiv, c?ldurile la vac? au o

durat? scurt? (13-16 ore), iar ovula?ia are loc оn faza progesteronic? a

ciclului sexual, ?i anume la circa 10-12 ore de la оncetarea c?ldurilor.

La masculi eliberarea оn valuri episodice, pulsative sau оn vвrfuri de

secre?ie a ICSH induce dezvoltarea celulelor Leydig localizate оntre dubii

seminiferi ?i varia?ii importante ale nivelurilor plasmatice de androgeni.

Nivelurile ICSH ?i de androgeni sunt ridicate la arm?sar, berbec ?i ?ap

оn sezoanele de mont?, reglate de modificarea raportului diurn/nocturn ?i

temperatura ambiant?; оn celelalte sezoane masculii sunt fecunzi ?i

capabili de copula?ie, de?i eficien?a reproductiv? este sc?zut?.

Eritrocitele hipofizare de porc, oaie, vac? ?i cal – FSH (Follicle

Stimulating Hormone) precum ?i produsele comerciale pure de FSH ?i LH

(liofilizate) se folosesc оn prezent оn practica transferului de zigo?i:

- pentru inducerea superovula?iei la donatoare

- pentru sincronizarea ciclului sexual la femelele donatoare ?i

receptoare

Timpul de оnjum?t??ire a gonadotropinelor hipofizare este de cвteva

minute pentru LH (10-40min pentru LH-ul ovin) ?i de cвteva ore pentru FSH

(circa 5 ore), de aceea frecven?a interven?iilor pentru inducerea

superovula?iei este crescut? (2 administr?ri zilnice timp de 4 zile la oaie

?i 5 zile la vac?). (vezi «Transferul de zigo?i»)

Hormonii gonadotropi placentari

Printre multiplele func?ii pe care le оndepline?te, placenta mai are ?i

un rol endocrin. Ea secret? hormoni steroizi ?i glucoproteici, dintre care

unii au ac?iune gonadotrop?. Gonadotropinele placentare substituie sau

completeaz? hormonii hipofizari. Hormonii placentari cu func?ie gonadotrop?

sunt: hormonul corionic gonadotrop (HCG) ?i gonadotropina seric? (PMSG).

Gonadotropina seric? (Pregnant mare Serum gonadotrophin – PMSG sau ser de

iap? gestant? – SIG). Оn prima treime a gesta?iei, оn plasma sanguin? la

iap? se con?ine o concentra?ie mare de gonadotropine cu propriet??i de FSH

?i accesoriu de LH. Hormonul este produs de cupele endometriale de iap?

оncepвnd cu a 36-a zi de gesta?ie, adic? оn timpul inplanta?iei; atinge un

prag maxim оntre 55-75 zile, iar оntre zilele 120-150 producerea hormonului

оnceteaz?.

Rolul fiziologic al PMSG-ului se manifest? оn reglarea activit??ii

foliculare a ovarului din timpul gesta?iei precum ?i оn formarea corpului

galben. PMSG are efect puternic de FSH ?i efecte slabe de LH. Stimuleaz?

diviziunea celulelor intersti?iale ale ovarului ?i dezvoltarea mai multor

foliculi ovarieni. FSH-ul singur nu poate produce ovula?ia, fiind necesar?

o cantitate de LH exogen sau endogen. La tineretul nedezvoltat din punct de

vedere sexual, cu PMSG se poate ob?ine o dezvoltare folicular? intens?, iar

pentru ob?inerea ovula?iei, este nevoie de administrarea de LH (HCG).

La femelele adulte, odat? cu dezvoltarea foliculilor rezult? ?i cantit??i

оnsemnate de estrogeni, care la rвndul lor vor provoca o desc?rcare de LH.

La femele, gonadotropina seric? administrat? stimuleaz? maturarea ?i

dezvoltarea foliculilor ovarieni, contribuie la procesul ovula?iei ?i

restabile?te desf??urarea normal? a ciclurilor sexuale; la masculi hormonul

stimuleaz? procesul de spermiogenez?.

Оn terapia hormonal? ori de cвte ori dorim s? ob?inem un efect asem?n?tor

celui produs de FSH, vom folosi gonadotropina seric?.

Deoarece tratamentul cu SJG, stabilizat sau nu cu fenol 0,5%, d? reac?ii

imunologice foarte evidente, se va proceda la desensibilizarea femelei cu

0,5ml ser, intradermic, оn tegumentul vulvar. Dup? 30 minute se

administreaz? оntreaga doz?. Femelele r?mвn sub observa?ie timp de 2 ore.

La nevoie se folosesc antihistaminicele de sintez? (cortizol sau

adrenalin?, sol. 0,1%, 5-8ml) dac? apar semnele ?ocului anafilactic.

Datorit? acestui fapt, preparatele PMSG se comercializeaz? sub form?

liofilizat?. Produsele comerciale care con?in PMSG sunt: Ser gonadotrop,

Serigon, Folligon,Hemoantin.

Indica?iile terapeutice sunt:

. lipsa ciclicit??ii sexuale;

. c?ldurile silen?ioase;

. hipoplazia ovarian?;

. sincronizarea c?ldurilor dup? un tratament prealabil cu gestageni;

. producerea poliovula?iei;

. stimularea spermiogenezei.

Dup? administr?ri repetate de PMSG este posibil? apari?ia de

antigonadotropine.

Gonadotropina corionic? (Human Corionic Gonadotropin – HCG sau Prolan)

HCG este secretat? de c?tre vilozit??ile corionului uman. Hormonul se

g?se?te оn urina ?i sвngele femeii gravide ?i la unele primate, оncepвnd de

la a 30-a zi de sarcin? ?i ajunge la valoarea de vвrf оn jur de 62 zile,

dup? care nivelul hormonal scade.

Gonadotropina corionic? este bogat? оn frac?iunea LH, cu toate c? con?ine

?i frac?iunea FSH, motiv pentru care se folose?te оn toate cazurile cвnd se

pune problema de a ob?ine un efect asem?n?tor hormonului LH adenohipofizar.

Astfel, se poate afirma c? la femel?, honadotropina corionic? administrat?

stimuleaz? ovula?ia ?i formarea corpului galben progestativ.

La masculi, hormonul ac?ioneaz? asupra glandelor intersti?iale Leydig,

determinвnd elaborarea androgenilor.

Produsele comerciale care con?in HCG sunt: Gonacorul, Ghorulonul,

Prolanul E, Praedyn, Chorioman, Hymfalon.

Indica?iile terapeutice ale HCG-ului sunt:

. controlul ovula?iei;

. оn repetarea c?ldurilor silen?ioase;

. оn ovula?ia оntвrziat?;

. оn chi?tii ovarieni, tratament la care se poate asocia ?i progesteron;

. оn stimularea poliovula?iei ?i a gesta?iilor gemelare;

. pentru profilaxia mortalit??ii zigotale de origine hormonal?

(administrarea HCG оn a 4-a zi dup? оns?mвn?are оn vederea stimul?rii

activit??ii corpului galben).

Prolactina

Prolactina (hormonul luteotrop – LTH, hormonul lactogen) este un

proteohormon produs de celulele acidofile ale adenohipofizei. Fiind

considerat? mai mult? vreme a treia gonadotropin?, prolactina s-a dovedit a

avea un efect mamotrop, de оntre?inere ?i stimulare a corpului galben, оn

asociere cu LH, ?i un efect de inductor al comportamentului matern la

mamifere.

La masculi ac?iunea conjugat? a FSH-ului ?i a prolactinei stimuleaz?

spermiogeneza ?i activitatea celulelor glandulare ale prostatei.

Prolactina se produce оmpreun? cu somatotropina (STH) ?i оntr-o oarecare

m?sur? оi dubleaz? ac?iunea.

Prolactina este preluat? de glanda mamar?, intersti?iul ovarului ?i de

corpul galben. Principalele efecte ale prolactinei sunt asupra

metabolismului lacta?iei ?i a func?iei corpului galben.

Efectul prolactinei оn secre?ia laptelui nu este asem?n?toare la toate

speciile. La unele specii prolactina ia parte doar la inducerea secre?iei

lactate (rol lactogen), pe cвnd la alte specii are ?i un rol de men?inere a

lacta?iei (lactopoetic). Cele dou? efecte sunt realizate оn asocia?ie cu

ceilal?i hormoni ai complexului lactotrop.

La vac? este foarte important efectul mamotrop al prolactinei.

Administrat? imediat, оnainte ?i dup? f?tare, se poate ob?ine o cre?tere a

glandei mamare. Oprirea prolactinei оnainte de f?tare, оntвrzie pornirea

secre?iei lactate ?i scade con?inutul оn lactoz? din lapte. Lipsa

prolactinei dup? declan?area lacta?iei nu are efecte negative nici asupra

sc?derii cantitative a laptelui ?i nu influen?eaz? compozi?ia lui, deci

efectul lactopoetic nu este important.

Hormonii ovarieni

Ovarul produce estrogeni, gestageni ?i cantit??i mici de androgeni, iar

оn timpul gesta?iei ?i relaxin?.

Hormonii estrogeni

Termenul de estrogeni provine de la cuvвntul latin oestrus ?i se refer?

la o categorie de substan?e organice larg r?spвndite оn lumea animal? ?i

vegetal? care, de?i diferite din punct de vedere chimic, exercit? efecte

fiziologice asem?n?toare, producвnd modific?ri caracteristice stadiului de

excita?ie al ciclului sexual la nivelul aparatului genital ?i оn modul de

comportare al femelei.

Estrogenii naturali dup? regnul оn care se g?sesc se clasific? оn:

estrogeni animali, estrogeni vegetali sau fitoestrogeni ?i estrogeni

minerali.

Estrogenii animali sunt produ?i de ovar prin celulele granuloase ?i teac?

intern? a foliculului galben, corticosuprarenala, placenta, оn a doua parte

a gesta?iei ?i testiculul prin epiteliul seminifer.

Din punct de vedere chimic estrogenii sunt 18-C steroide cu un ciclu

aromatic. Substan?a care st? la baza lor este colesterina. Cei mai

importan?i estrogeni naturali sunt 17-beta estradiol, estrona ?i estriolul.

Adev?ratul hormon estrogenic este considerat estradiolul, iar estriolul ?i

estrona sunt produ?i ce rezult? din catabolizarea estradiolului. Estrogenii

circul? оn sвnge оn cantit??i mici оn stare liber? sau оntr-o combina?ie

complex?, sub form? de estroproteine ?i betaproteine. Inactivarea lor se

produce оn ficat prin convertire ?i cuplare, fiind legate de acidul

glucuronic ?i sulfuric ?i apoi eliminate prin urin?.

Estrogenii prezint? dou? mari categorii de ac?iuni biologice:

> asupra aparatului genital;

> asupra оntregului organism.

Ac?iunile asupra aparatului genital feminin sunt:

o produc hiperemia, hipersecre?ia ?i hiperplazia tractului genital оn

stadiul de excita?ie al ciclului sexual;

o sensibilizeaz? miometrul pentru ac?iunea ocitocinei;

o determin? la unele specii dezvoltarea glandei mamare.

Ac?iunile asupra organismului оn ansamblu sunt:

o determin? apari?ia caracterelor sexuale secundare;

o determin?, оn mod ciclic, modific?rile de comportament sexual

caracteristic reac?iei generale ?i c?ldurilor;

o ac?ioneaz? asupra hipofizei, determinвnd, оn func?ie de

concentra?ia sanguin?, mecanismul secre?iei ciclice de FSH ?i LH.

Sub ac?iunea hormonilor estrogeni sunt influen?ate diferite aspecte ale

metabolismului. Sinergic cu tiroxina, estrogenii regleaz? metabolismul

bazal, care este cel mai activ оn timpul stadiului de excita?ie al ciclului

sexual ?i mai cu seam? оn timpul ovula?iei.

Terapia cu estrogeni este mult limitat? ast?zi оn combaterea

sterilit??ii, deoarece a fost оnlocuit? cu o medica?ie mai sigur? ?i mai

pu?in nociv?. Hormonii estrogeni se utilizeaz? pentru combaterea unor forme

de anafrodezie func?ional?, pentru deschiderea cervixului ?i sensibilizarea

uterului pentru ocitocin?, оn vederea m?ririi contractilit??ii miometrului

оn cazul unor afec?iuni.

Preparatele comerciale care con?in estrogeni naturali sunt: Ginosedol B,

Estradiol, Estrolent etc. Produsele farmaceutice care con?in estrogeni

sintetici sunt: Dietilstilbestrol, Sintofolin, Sinestrol etc.

Efectele secundare ap?rute dup? tratamentul cu estrogeni sunt: chi?tii

ovarieni foliculari, reducerea produc?iei de lapte, inversiunea vaginului.

Оn cazul unor tratamente prelungite cu estrogeni se produce demineralizarea

oaselor. Estrogenii au, de asemenea, ac?iune cancerigen?.

Estrogenii vegetali (fitoestrogenii) se g?sesc оn diferite specii de

trifoi, con?inutul lor fiind diferit оn func?ie de specie ?i de perioada de

vegeta?ie. Оn cantit??i mai mici estrogenii se g?sesc оn lucern?, varz?,

porumb, cartofi etc.

Prin consumarea acestor plante, fitoestrogenii ajung оn organismul

animal, unde оn func?ie de cantitatea lor ?i de frecven?a consumului, pot

avea efecte favorabile sau din potriv? pot duce la tulbur?ri ale

reproducerii.

Animalele p?scute timp оndelungat pe trifoi prezint? diferite tulbur?ri

func?ionale ale aparatului genital (chi?ti ovarieni, hiperplazie glandulo-

chistic? ?i chiar avorturi) ?i tulbur?ri ale lacta?iei.

Hormonii gestageni (progestageni sau progestinele)

Hormonii progestageni se pot clasifica оn hormoni naturali (pregnenolon,

progesteron, 20-?-hidroxiprogesteron) ?i hormoni sintetici (Fluorogesto,

Medroxiprogesteron, Melengestrolacetat etc.).

Cel mai reprezentativ gestagen natural este progesteronul. Secre?ia

progesteronului o realizeaz?, оn principal, corpul galben; cantit??i mai

mici de progestine sunt secretate de celulele granuloasei foliculare,

testicul, corticosuprarenal? ?i placent? оn ultimele dou? treimi ale

gesta?iei.

Biosinteza progesteronului decurge din colesterol. Dup? fenomenul de

ovula?ie are loc formarea ?esutului luteinic ?i organizarea corpului

galben, care оmpreun? cu LTH r?spund de secre?ia de progesteron.

Efectele fiziologice ale hormonilor gestageni constau оn ac?iunea lor

specific? asupra SNC, tractului genital femel ?i a glandei mamare. Prin

efectul s?u asupra sistemului nervos central, progesteronul inhib?

manifest?rile psihice caracteristice c?ldurilor, provocate de c?tre

estrogeni; оn acest fel, se trece la stadiul luteinic de inhibi?ie, оn care

activitatea centrilor subcorticali este diminuat?. Progesteronul preg?te?te

mucoasa uterin? pentru recep?ia ?i nida?ia produsului concep?ional prin

trecerea activit??ii uterine din faza proliferativ? оn cea secretorie.

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11