Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных
?i trec pe deasupra burselor оn tunica dartoic?. Prin contractarea lor
sincron? se descoper? por?iunea liber? a penisului.
La arm?sar, prepu?iul are o structur? mai complicat?. El prezint? un sac
dublu din care se disting prepu?iul intern ?i extern, care sunt
constitui?i, la rвndul lor din tegumentul extern ?i intern.
Fiziologia aparatului genital mascul
Spermatogeneza
Testiculul este un organ care оndepline?te dou? func?ii: una gametogen?,
de a genera game?i masculini, ap?i pentru fecunda?ie ?i alta – endocrin?,
de elaborare a hormonilor sexuali masculini (androgeni), care au rol
important оn ini?ierea ?i men?inerea caracterelor sexuale secundare ?i a
activit??ii sexuale.
Gonadele masculine se formeaz? оn perioada embrio-fetal? ?i continu? s?
se dezvolte lent pвn? la apari?ia maturit??ii sexuale. Game?ii, ap?i pentru
fecunda?ie, se vor forma numai odat? cu instalarea pubert??ii.
Unitatea func?ional? a testiculului este tubul seminifer. Acesta este
delimitat de o membran? bazal? pe care se g?se?te epiteliul seminal.
Epiteliul seminal este format din celulele germinative, care prin diviziune
vor da na?tere spermiogoniilor, ?i din celulele Sertoli. Celulele Sertoli
au o dispozi?ie sinci?ial? (o delimitare pu?in vizibil?) ?i o baz? larg? de
implantare pe membrana bazal?, fiind desp?r?ite de grupuri dense de
celulele germinative; au o citoplasm? bogat? оn incluziuni, reprezentвnd
componentele de sus?inere ?i nutri?ie pentru celulele liniei seminale.
Celulele germinative se g?sesc оntr-o continu? diviziune. La apropierea
pubert??ii activitatea de multiplicare celular? se intensific?, astfel la
apari?ia maturit??ii sexuale оncepe formarea spermiilor.
Spermiogeneza este un proces complex care asigur? formarea spermiilor din
spermiogonii, incluzвnd spermiocitogeneza, sau formarea spermiocitelor
primare ?i secundare ?i aprimiatomorfogeneza care const? оn formarea
spermatozoidului fertil din spermida imatur?.
Оntregul proces de gametogenez? se desf??oar? оn patru perioade (de
multiplicare, cre?tere, formare ?i maturare), celula sexual? trecвnd prin
fazele de spermatogonie, spermatocit de ordinul I ?i II, spermid? ?i
spermiu matur.
Diferite faze ale spermiocitogenezei pot fi urm?rite la examenul
histologic al sec?iunilor transversale ale tubilor seminiferi, mai ales оn
perioada sezonului de reproducere. Pe membrana bazal? a tubului seminifer
se observ? celulele liniei seminale (germinative), avвnd ca elemente de
baz? spermiogoniile; acestea provin din celulele germinative care оnainte
de pubertate dau na?tere prin diviziuni mitotice la spermogonii pr?foase ?i
apoi crustoase, care formeaz? spermiocitele de ordinul I. Ele о?i m?resc
dimensiunile, la sfвr?itul evolu?iei ?i devin elementele celulare cele mai
voluminoase de pe linia seminal?. Pвn? la acest stadiu, mitozele se
realizeaz? ecua?ional, adic? fiecare cromozom se dedubleaz?, fapt care
conduce la ob?inerea a dou? celule fiice echivalente cu celula mam?.
Diviziunea prin care un spermatocit de ordinul I d? na?tere la dou? de
ordinul II este reduc?ional? (de maturare); fiecare cromozom din perechea
existent? оn celula mam? rece оn celulele fiice, ele avвnd un num?r haploid
de cromozomi.
Spermatoci?ii de ordinul II sufer? o nou? diviziune mitotic?,
gomeotipic?, dar cu num?r haploid de cromozomi; Ѕ dintre celule au
cromozomul X ?i Ѕ cromozomul Y al sexului. Transformarea spermiocitului de
ordinul II оn spermatide marcheaz? debutul fazei de formare sau de
spermatomorfogenez?.
Spermatidele sunt ini?te celule mici, rotunde. Morfogeneza are loc оn
prelungirile protoplasmatice ale sinci?iilor Sertoli – celule de sus?inere,
cu func?ie nutritiv? ?i endocrin?. Celulele Sertoli sunt bogate оn glucoz?,
acizi amina?i ?i vitamine (A, E, complexul B) – substan?e care, probabil
sunt folosite оn perioada de formare. Fiecare celul? sertoli cuprinde
concomitent 8-12 spermide. Prin transform?ri complicate, din spermide se
formeaz? spermatozoizi. Acest proces are loc оn felul urm?tor. Nucleul
spermatidei, voluminos ?i hipercromatic, migreaz? spre unul din polii
celulei ?i formeaz? capul; idiosomul prin partea sa central? formeaz?
acrozomul care acoper? nucleul spermatozoidului. Citoplasma se alunge?te оn
sens opus. Din centrozomi se formeaz? doi centrioli (distal ?i proximal) ?i
elementele axiale ale spermatozoidului, iar din mitocondrii – elementele
spiralate. Citoplasma se condenseaz? de-a lungul piesei intermediare. La
nivelul gвtului r?mвne o cantitate redus? de citoplasm? – pic?tura
protoplasmatic?, care va dispare оn procesul de maturare a
spermatozoidului. La sfвr?itul acestei faze spermatozoizii sunt implanta?i
оn sinci?iul sertolian, avвnd cozile libere spre lumenul tubului seminifer.
La оncheierea spermatogenezei, celulele spermatice, care erau sus?inute
de sinci?iul Sertoli, prin secre?ia de hialuronidaz?, se desprind ?i cad оn
lumenul tubilor seminiferi. Celulele epiteliului seminifer secret? un
lichid abundent care antreneaz? spermatozoizii ?i оi transport? spre
re?eaua testicular? ?i conurile eferente care оndeplinesc o absorb?ie a
fluidului seminifer ?i elaboreaz? un lichid propriu.
Maturi morfologic, permatozoizii se vor maturizeaz? fiziologic оn canalul
epididimar ?i ulterior оn c?ile genitale ale femelei.
Controlul hormonal al transport?rii prin c?ile spermatice implic?
testosteronul ?i ocitocina.
Epididimul ofer? spermatozoizilor posibilitatea de a-?i continua procesul
de maturare. Resorb?ia lichidului seminifer ?i concomitent secre?ia unui
alt fluid epididimar produce modificarea concentra?iei ionilor de Sodiu,
potasiu, calciu, clor, fosfor, al proteinelor, enzimelor ?i al gliceril-
fosforil-colinei, modificare necesar? matur?rii spermatozoizilor.
Maturarea fiziologic? a spermatozoizilor оn timpul tranzitului epididimar
const? оn:
- deshidratarea progresiv? a game?ilor;
- dobвndirea sarcinii electrice negative care оmpiedic? aglutinarea lor;
- deplasarea pic?turii protoplasmatice de la gвt la coada
spermatozoidului, fiind pierdut? оnaintarea ejacul?rii;
- acoperirea cu un оnveli? lipidic protector, care оi ap?r? de ac?iunea
nociv? a unor factori de mediu, оn special de Ph-ul acid;
- dobвndirea mobilit??ii ?i a capacit??ii fecundative.
Totu?i, motilitatea spermatozoizilor atinge parametrii normali оn timpul
intr?rii lor оn contact cu plasma seminal?, elaborat? de glandele anexe,
adic? оn timpul ejacul?rii, оn timp ce maturarea complet? a lor se produce
оn organele genitale femele, fenomen cunoscut sub denumirea de capacitare.
Durata total? a spermatogenezei de la stadiul de spermiogonie la cel de
spermatozoid matur este de 60-70 zile pentru taur ?i berbec ?i 50-60 zile
la arm?sar, vier ?i cвine; o spermiogonie formeaz? 6 spermatocite primare
?i 64 spermatozoizi (taur ?i berbec) 24 – ?i respectiv, 96 – la vier.
Durata gametogenezei este o constant? biologic? cu varia?ii foarte mici.
Schimbarea vitezei proceselor citologice prin modificarea regimului de
exploatare sau prin intensificarea nutri?iei reproduc?torului nu este
posibil?. De aceea, cunoa?terea acestor particularit??i are importan??
practic? deosebit?, deoarece оn func?ie de aceasta trebuie stabilit?
perioada necesar? preg?tirii masculilor pentru sezonul de mont?, ca ?i
regimul de folosire a reproduc?torilor la sta?iile de pr?sil?.
Parenchimul testicular posed? o intens? activitate spermatogenetic?.
Astfel, produc?ia medie zilnic? de spermatozoizi la taur ?i berbec este de
5-7mlrd, iar la arm?sar ?i vier – 15-20 mlrd game?i. Un gram de ?esut
testicular оntr-un minut elaboreaz? 8,5mii de spermatozoizi.
Trecerea spermatozoizilor prin epididim, de la por?iunea incipient? a
canalului epididimar pвn? la por?iunea lui terminal? este de 11 zile la
taur, оntre 12-15 zile la berbec ?i de 14 zile la vier.
Epididimul, ?i оn special coada epididimului, serve?te ca rezervor pentru
spermatozozi. Aici se concentreaz? o cantitate important? de game?i: la
taur ?i berbec 150-200 mlrd, iar la vier ?i arm?sar 200-300 mlrd
spermatozoizi. Astfel, rezerva de spermatozoizi din epididim asigur? la
taur ?i arm?sar necesarul pentru 10-15 monte, iar la berbec spermatozoizii
sunt suficien?i pentru 30-40 monte. La nivelul cozii epididimului
spermatozoizii r?mвn fertili circa 60 zile. Оn cazul unui repaus sexual
prelungit, cвnd spermatozoizii r?mвn mai mult timp оn epididim, se produce
«оmb?trвnirea» game?ilor, caracterizat? prin mobilitate sc?zut? sau
apari?ia unei cantit??i de spermatozoizi anormali. Se constat?, de altfel,
c? primul ejaculat recoltat dup? un repaus prelungit con?ine un num?r mai
mare de spermatozoizi patologici decвt ejaculatul urm?tor.
Оn coada epididimului metabolismul spermatozoizilor scade cu mult ?i ei
r?mвn оn stare de anabioz? datorit? reac?iei u?or acide, vasculariza?iei
mai abundente ?i temperaturii mai sc?zute cu 3-5(C оn pungile testiculare.
Temperatura testicular? mai joas? decвt temperatura intern? este absolut
necesar? pentru desf??urarea normal? a procesului de spermatogenez?.
Termoreglarea testicular?
La masculii mamiferelor domestice termoreglarea testicular? este
asigurat? de tunica scroto-dartoic?, mu?chiul cremaster ?i vasculariza?ia
venoas? a testiculului.
Asigurarea unei temperaturi optime care se situeaz? оn 3-5(C sub nivelul
temperaturii interne este esen?ial? pentru оndeplinirea func?iei
spermatogene a testiculului, func?ia endocrinogen? fiind neafectat?, a?a
cum se оntвmpl? la masculii criptorhizi.
Temperatura ?i umiditatea mediului ridicate sau febra prelungit?
afecteaz? par?ial, sau chiar determin? degenerarea liniei seminale.
Fibrele musculare netede ?i elastice din dartos ?i scrotum care se
contract? la temperaturi sc?zute ?i se relaxeaz? la cald, modific?
suprafa?a extern? a оnvelitorilor testiculare, ofer? o suprafa?? variabil?
de radiere a c?ldurii. Acest proces este influen?at ?i de ac?iunea de
ridicare sau deschiderea testiculelor оn burse prin contrac?ia mu?chiului
cremaster extern.
Termoreglarea testicular? este influen?at? ?i de:
- grosimea pieii locale;
- con?inutul glandelor sudoripare din pielea burselor prin secre?ia lor
accentueaz? pierderea de c?ldur?;
- artera spermatic? intern?, spiralat?, ?erpuie?te pe toat? lungimea
venei spermatice ?i printr-un schimb de c?ldur? eficient uniformizeaz?
temperatura оnvelitorilor testiculare cu cea a ?esutului testicular
reu?ind s? reduc? temperatura testicular? cu 5(C. La taur re?eaua bine
dezvoltat? a venei testiculare superficiale, aflate оn grosimea
albugineii, оndepline?te acela?i rol termoregulator.
Func?ia endocrin? a testiculelor
Func?ia endocrin? a gonadelor masculine const? оn formarea androgenilor.
Androgenii sunt sintetiza?i оn celulele leydig (glanda diastematic?) dintr-
un precursor care este radicalul acetat, etapele intermediare ale
biosintezei fiind: colesterolul, progesteronul, androstendiolul ?i оnfinal
testosteronul; biosinteza androgenilor este coordonat? de FCSH-ul
hipofizar. Acesta ac?ioneaz? asupra receptorilor specifici din membrana
celulelor Leydig, activeaz? adenil-ciclaza, care determin? sinteza acidului
adenozin-mono-fosforic – AMP – ciclic, activarea sa fiind un proces
dependent de protein-kinaz?. Protein-kinaza ac?ioneaz? prin fosforilare, оn
activarea de scurt? sau sinteza de lung? durat? a proteinelor implicate оn
controlul steroidogenezei.
Excesul de ICSH (Intersti?ial Cells Stimulating Hormone) determin?
sc?derea num?rului de receptori membranari, desensibilizeaz? adenil-ciclaza
?i depreseaz? (inhib?) sinteza hormonilor testiculari. Prolactina provoac?
sinteza receptorilor ICHS.
Hormonii androgeni determin? cre?terea organelor genitale оnainte de
pubertate, a glandelor anexe, dimortismul ?i comportamentul sexual.
Androgenii preg?tesc epiteliul germinativ s? r?spund? la FSH, men?in
troficitatea tubilor seminiferi ?i a liniei seminale, asigurвnd
spermiogeneza.
De la locul sintezei, testosteronul este drenat de vasele limfatice ?i
venoase оn circula?ia sistematic?, sau este transportat оn tubii seminiferi
printr-un sistem specific de transport.
Celulele Sertoli transform? testosteronul оn 5-alfa dehidrotestosteron ?i
androstan-3alfa-17betadiol; androgenii ?i FSH stimuleaz? celulele Sertoli
s? produc? protein? de legare a androgenilor care este secretat? оn
lichidul tubului seminifer, avвnd rolul de a transporta androgenii ?i
spermii prin acest fluid la epididim.
Este cunoscut, c? epididimul resoarbe cea mai mare parte a lichidului
secretat de tubii seminiferi care a transportat spermii prin c?ile
spermatice intra-testiculare; aceast? resorb?ie este reglat? de
concentra?ia androgenilor din lichidul seminifer ?i nu de cea sanguin?.
Unii componen?i specifici din plasma seminal? (inozitolul, gliceril-
fosforil-colina) sunt secreta?i de epididim sub ac?iunea androgenilor din
sвnge.
Testosteronul intr? оn celula secretoare a glandei anexe, оn citoplasma
c?reia este transformat оn 5-alfa dehidrotestosteron оnainte de legarea la
un receptor citoplasmatic; complexul steroid-receptor este translocat оn
nucleu, reac?ioneaz? cu situsul acestor ?i modific? activitatea cromatinei
nucleare. Оn acest mod androgenii regleaz? producerea unor componente
specifice ale plasmei seminale, cum ar fi fructoza ?i acidul citric.
Androgenii au efect general, anabolizat asupra metabolismului masculilor,
ac?ionвnd asupra dezvolt?rii maselor musculare prin re?inerea azotului.
Rolul organelor anexe ale aparatului genital mascul
Anexele aparatului genital sunt: glandele bulbo-uretrale, prostata,
veziculele seminale, canalele deferente ?i uretra pelvin?.
Canalele deferente sunt organe musculare ?i tubulare ce оndeplinesc rolul
de conducere a spermatozoizilor de la epididim spre uretr?; prin secre?ia
unui fluid contribuie la ejaculare, iar prin por?iunea terminal? dilatat?,
care este prezent? la arm?sar, taur, berbec ?i cвine, оndeplinesc un rol de
stocare a spermatozoizilor. Ampulele canalelor deferente se deschid оn
uretr? оmpreun? cu canalul excretor al veziculei seminale de pe aceea?i
parte, alc?tuind canalul ejaculator.
Glandele bulbo-uretrale sunt mici ?i rotunjite la arm?sar, taur ?i berbec
?i foarte dezvoltate la vier. Оnaintea оmpreun?rii secre?ia produs? de
glandele bulbo-uretrale ?i de glandele Littre realizeaz? оndep?rtarea
impurit??ilor ?i a pic?turilor de urin? din uretr? ?i umeze?te glandul
penisului, facilitвnd intromisiunea.
La vier glandele bulbo-uretrale produc o secre?ie foarte vвscoas? care
devine lipicioas? ?i cap?t? aspect gelatinos оn contact cu secre?ia
seminal?; оn monta natural? ea оmpiedic? refularea spermei din uter,
constituind un “dop biologic” оn canalul cervical.
Prostata este alc?tuit? din 2 por?iuni (corp ?i partea diseminat?) ?i are
o secre?ie apoas?. Secre?ia prostatei ?i a veziculelor seminale se amestec?
cu spermatozoizii ?i formeaz? оn cea mai mare parte plasma seminal?.
Secre?ia prostatic? are un rol important оn biologia spermatozoizilor.
Spermatozoizii imobili оn testicul, оn contact cu secre?ia glandelor anexe,
ajung la mobilitatea maxim? sub influen?a secre?iei prostatice.
Оn compozi?ia acestei secre?ii se g?se?te o baz? azotat? (spermina),
lecitin? ?i corpi alcaloizi. Secretul prostatic con?ine enzime, substan?e
minerale, cantit??i mici de zah?r ?i substan?e biologic active –
prostaglandine (PG) ?i vasopresin? care favorizeaz? contrac?iile uterine ?i
deci, transportarea spermatozoizilor оn c?ile genitale femele.
Оn afar? de acestea, оn secretul glandei prostatice se mai con?ine
cantit??i considerabile de acid citric zinc ?i antiaglutinine – substan?e
proteice ce ap?r? spermatozoizii de aglutinare.
Veziculele seminale sunt situate lateral de ampulele canalelor deferente
?i оn apropierea gвtului vezicii urinare, sunt saciforme la arm?sar ?i vier
?i au aspect doselat la rumeg?toare. Secre?ia seminal? con?ine fructoz?,
acid citric, proteine, enzime, potasiu ?i altele, care sunt indispensabile
оn metabolismul spermatozoizilor. Fructoza care constituie substratul
energetic necesar metabolismului anaerob al celulei spermatice este оn
cantitate mare оn secre?ia seminal? de la taur ?i berbec; mic? la vier ?i
arm?sar, lipse?te complet la cвine.
La arm?sar secre?ia seminal? gelatinoas? оncleie canalul cervical,
prevenind оn a?a fel refularea spermei din uter.
Reglarea neuroendocrin? a func?iei sexuale la masculi
Spre deosebire de femele, la care func?ia de reproduc?ie se manifest?
periodic, sub forma unor cicluri de c?lduri, la reproduc?torii masculi
func?ia de reproduc?ie este continu?.
Primele semne ale activit??ii sexuale la masculi apar timpuriu ?i constau
оn efectuarea saltului pe alte animale din lot, indiferent de sexul
acestora. Mai tвrziu apare preferin?a pentru femelele оn c?lduri. Momentul
maturit??ii sexuale este considerat atunci cвnd оn sperm? se g?sesc game?i
maturi. Activitatea reproductiv? este condi?ionat? de manifestarea normal?
a reflexelor sexuale.
La masculi, ca ?i la femele atвt func?ia de reproduc?ie cвt ?i
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11
|