Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных
Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных
Biotehnologie ?i genetic? animal?
Anatomia ?i topografia aparatului genital femel
Aparatul genital al femelei оndepline?te оn organism trei func?ii:
> elaboreaz? game?i feminini;
> secret? o serie de hormoni sexuali;
> asigur? copula?ia, fecunda?ia, nida?ia ?i dezvoltarea produsului de
concep?ie.
Din punct de vedere topografic, organele genitale femele se оmpart оn:
a) interne – genitalia intern? (vaginul, uterul, oviductele ?i ovarele);
b) externe – genitalia extern? (vulva, vestibulul vaginal ?i clitorisul).
Organele genitale externe.
Vulva (vulva) reprezint? orificiul extern al tractului genital. Ea este
constituit? din dou? labii, care sunt reunite prin dou? comisuri:
inferioar? (comissura labiorum inferior) ?i superioar? (comissura labiorum
superior). Unindu-se, labiile formeaz? fanta genital?. Fanta vulvar? este
orientat? vertical, iar la unele specii la comisura inferioar? se g?se?te
un smoc de p?r (la vac?).
Ca baz? anatomic?, labiile (labia vulvae) au mu?chi striat cu fibre
orientate circular, numit mu?chiul constrictor al vulvei (m. constrictor
vulvae). La exterior fiecare labie vulvar? este acoperit? cu piele fin?
bogat? оn glande sebacee ?i sudoripare. Pielea este prev?zut? cu pieri
rari. La vac?, oaie, capr?, scroaf? ?i c??ea comisura superioar? a fantei
genitale este rotunjit?, iar cea ventral? este ascu?it?. La iap? comisura
superioar? este ascu?it?, iar cea inferioar? larg?, rotunjit?, ad?postind
оn ea o foset? clitoridian? larg?.
Clitorisul (clitoris, cunnus) este un organ erectil, analog al penisului,
rudiment al corpului cavernos, are dou? r?d?cini, un corp ?i un gland.
R?d?cinile se inser? pe arcada ischiatic? ?i sunt acoperite de un mu?chi
ischiocavernos rudimentar. Corpul clitorisului este orientat caudo-dorsal
?i proemin? оn comisura inferioar? a vulvei. Clitorisul este prev?zut la
extremitatea inferioar? cu glandul clitoridian. Glandul clitorisului la
iap? este bine dezvoltat ?i este dotat cu un «capi?on» prepu?ial bine
eviden?iat.
Corpul cavernos al clitorisului (asem?n?tor corpilor caverno?i de la
mascul) este acoperit de o albuginee ?i bogat оn termina?ii nervoase; оn
timpul actului sexual sesizeaz? excita?iile neuro-sexuale, fiind capabil la
erec?ie limitat?.
Vestibulul vaginal (vestibulum vaginae) оncepe de la fanta genital? ?i se
termin? la meatul urinar, fiind un conduct comun uro-genital. Vestibulul
vaginal la animalele mari are lungimea de 8-14 cm, conductul lui are o
proiec?ie orientat? de jos оn sus ?i оnainte. La vaci, scroafe, oi ?i capre
meatul urinar este precedat de un diverticul suburetral (diverticulum
suburetrale). Aceast? particularitate anatomic? trebuie luat? оn seam? la
introducerea pipetei оn timpul оns?mвn??rii artificiale a vacilor prin
metoda tactil-recto-cervical? ?i la cateterizarea vezicii urinare. La iepe
diverticulul lipse?te. Delimitarea vestibulului de vagin se face printr-un
pliu al mucoasei – himenul rudimentar, situat la nivelul orificiului extern
al uretrei. La femelele animalelor agricole himenul (hymen) este redus la
un pliu. Uneori, complet dezvoltat, se оntвlne?te la scrofi?e ?i iepe.
Peretele vestibulului este lipsit de seroas?, con?ine o musculatur?
proprie striat?, iar stratul vascula, bine dezvoltat la c??ea ?i iap?,
formeaz? bulbii vestibulari (bulbus vestibuli), forma?iuni de tip erectil,
care оn timpul actului sexual se umfl? ?i se оngroa??. Mucoasa vestibular?
este neted? ?i roz?; ader? la musculoas? prin submucoasa оn care se g?sesc
glandele vestibulare mari (gl. vestibulare major). Printr-un orificiu
aceste glande (la vac?, oaie, iepuroaic?) se deschid lateral meatului
urinar. Caudal ?i lateral meatului urinar sunt dispuse pe dou? rвnduri
orificiile glandelor vestibulare mici (iap?, scroaf?, c??ea). Secretul
acestor glande lubrifiaz? mucoasa vestibular? оn timpul stadiului de
excitare a ciclului sexual.
Organele genitale interne.
Vaginul (vagina, colpos) este un organ musculo-membranos tubular lung, se
g?se?te оn cavitatea pelvian?, fiind delimitat anterior de cervix ?i
posterior de meatul urinar. Dorsal, fa?? de vagin este dispus rectul, iar
ventral – vezica urinar?. Vaginul оmpreun? cu vestibulul vaginal
alc?tuie?te conductul copulator.
Оn structura peretelui vaginal sunt trei straturi: mucoasa, musculoasa ?i
seroasa. Оnvelitoarea extern?, seroasa, este continuarea seroasei uterine
?i оmbrac? vaginul numai par?ial. Оn partea posterioar? vaginul este dotat
cu o adventice conjunctiv? care continu? cu ?esutul conjunctiv
retroperitoneal. Musculoasa este reprezentat? printr-un strat circular
intern ?i un strat longitudinal extern, оntre ele g?sindu-se stratul
vascular.
La vac? vaginul este lung de 30-35cm, mucoasa formeaz? o serie de pliuri
longitudinale, care fac posibil? dilatarea acestuia. De o parte ?i de alta
a liniei mediane inferioare se g?sesc dou? canale Gartner (ductus Gartneri)
care se deschid cu orificii, diametrul c?rora este de 1,5-2mm lвng? meatul
urinar.
La iap? vaginul este de form? cilindric?, turtit dorso-ventral, cu
lungimea de 20-25cm.
La vac?, iap?, oaie ?i capr? anterior vaginul se l?rge?te formвnd bolta
vaginal? (fornix vaginae). La scroaf? bolta vaginal? lipse?te ?i vaginul
f?r? grani?e pronun?ate trece оn cervix.
Uterul (uterus, hystera, metra) este un organ tubular, musculo-membranos,
care este destinat ad?postirii ?i asigur?rii condi?iilor dezvolt?rii
produsului de concep?ie de la nida?ie ?i pвn? la parturi?ie. Ca topografie,
uterul este a?ezat оn cavitatea pelvian? ?i zona posterioar? a cavit??ii
abdominale (vac?, oaie, capr?, iap?). La unele specii (scroaf?, iepuroaic?)
el se g?se?te aproape оn totalitate оn cavitatea abdominal?. Uterul este
suspendat оn cavitatea abdomino-pelvian? prin cele dou? ligamente largi.
Anatomic uterul este format din dou? coarne, corp ?i cervix (colul
uterin). La majoritatea animalelor agricole uterul este bicorn. La iepure
?i alte roz?toare uterul este dublu, cu dou? canale cervicale, care se
deschid aparte prin dou? orificii externe оn vagin.
Cervixul (cervix) este componenta caudal? a uterului ?i reprezint? un
organ cilindric cu pere?ii gro?i, care une?te cavitatea uterin? cu cea
vaginal?. Canalul cervical comunic? cu vaginul prin ostiumul vaginal, iar
cu uterul prin ostiumul uterin. Canalul cervical (canalis cervicis) este
оnchis, cu excep?ia stadiului de excitare a ciclului sexual ?i parturi?iei.
Cervixul poate r?mвne оntredeschis ?i оn unele cazuri patologice
(endometrite puerperale, metrit? purulent? cronic? sau оn caz de avort).
Anatomic cervixul este format din dou? por?iuni: por?iunea prevaginal?, mai
lung?, ?i por?iunea vaginal?, care la unele specii p?trunde оn bolta
vaginal? (fornix vaginae) ?i formeaz? o proeminen??.
Mucoasa cervical? formeaz? numeroase pliuri longitudinale, care la unele
specii dep??esc ostiumul vaginal, se dispun radiar ?i circular formвnd
«floarea involt?» (la scroafe lipse?te). Mucoasa este c?ptu?it? cu un
epiteliu cilindric, ea func?ioneaz? ca o gland? care elimin? mucus cervical
ce con?ine mucin?. Acest secret posed? calit??i bactericide ?i
bacteriostatice. Avвnd o sarcin? electric? negativ?, mucusul cervical
formeaz? un cвmp electric care dirijeaz? spermii spre oviduct. Cantitatea
secretului cervical la vacile negestante este neоnsemnat?, dar оn timpul
gravidit??ii ostiumul vaginal al cervixului este astupat cu un dop de mucus
al gesta?iei. Acest dop оndepline?te rolul de barier? ?i se p?streaz? pe
tot parcursul sarcinii ?i оn urm?toarele cвteva zile dup? parturi?ie. Оn
timpul c?ldurilor mucusul este fluid, transparent ?i este eliminat оntr-o
cantitate mare. Musculoasa cervical? este format? din trei straturi: cel
intern, circular, fiind mai gros, la contractarea fibrelor musculare netede
asigur? оnchiderea ermetic? a canalului cervical. Stratul extern, din fibre
musculare dispuse longitudinal, este mai sub?ire. Оntre cele dou? straturi
de mu?chi se g?se?te un strat vascular, care este constituit dintr-un ?esut
conjunctiv moale. El este str?b?tut de numeroase vase sangvine ?i nervi.
Seroasa, care оmbrac? cervixul, este continuarea seroasei uterine care se
extinde par?ial ?i pe vagin.
La vac? cervixul este foarte dezvoltat, de o consisten?? tare; are o
lungime de 8-12cm (la cele b?trвne 10-15cm), diametrul de 3-6cm.
Extremitatea caudal? a colului p?trunde cam cu 2-4cm оn bolta vaginal? a
cervixului. Mucoasa cervixului formeaz? o mul?ime de pliuri proeminente
longitudinale ?i 3-5 (4) cute (pliuri) transversale, bine eviden?iate ale
c?ror vвrfuri sunt orientate caudal. Acest aspect se constat? ?i la nivelul
«florii involte». Existen?a acestui tip de cute оn canalul cervical
provoac? dificult??i la cateterizarea uterului.
La oi ?i capre cervixul este mai mic ?i atinge 5-7cm оn lungime. Floarea
involt? este format? din dou? falduri ale mucoasei cervicale, cel superior
fiind mai mare, dвndu-i aspectul unui bot de pe?te.
La iap? cervixul este bine dezvoltat, are lungimea de 5-7cm ?i diametrul
de 3-5cm. Cervixul la iap? este mai moale decвt la vac?; este plasat pe
plan?eul bazinului ?i u?or se palpeaz? prin traversul rectului sub form? de
corp cilindric, dur. Canalul cervical este drept ?i lipsit de cutele
transversale, ceea ce permite cateterizarea uterului cu u?urin?? chiar ?i
atunci cвnd animalul nu se afl? оn stadiul de excitare a ciclului sexual.
Por?iunea vaginal? a corpului p?trunde cu 2-3cm оn cavitatea boltei
vaginale.
La scroaf? colul uterin este lung de 12-20cm, оngust. Peretele s?u
formeaz? la interior ni?te papile (14-20) cu aspect de pernu?e, dispuse оn
dou?-trei rвnduri succesive care se angreneaz? оntre ele, оnchizвnd foarte
bine canalul cervical. Trecerea оn uter ?i оn vagin se face prin ?tergerea
acestor papile, f?r? un orificiu propriu-zis. Colul nu are proeminen?e оn
cavitatea vaginal? ?i nu formeaz? floarea involt?.
Corpul uterin (corpus uteri) comunic? anterior cu baza coarnelor, iar
caudal continuat cu cervixul. Are aspect cilindric, turtit dorso-ventral,
la diferite specii de animale eviden?iat diferit. La vac?, oaie, capr? ?i
scroaf? corpul uterin este slab pronun?at, deoarece nu serve?te ca loc
pentru dezvoltarea produsului de concep?ie, lungimea lui este de doar 2-
3cm.
La iap? corpul uterin este u?or turtit dorso-ventral ?i este mult mai
larg decвt la alte specii (are lungimea de 15-20cm, l??imea de 7-12cm) ?i
serve?te ca loc pentru dezvoltarea produsului de concep?ie.
Coarnele uterine (cornua uteri) sunt ni?te forma?iuni tubulare de form?
cilindric? sau conic?, continu? anterior (scroaf?, c??ea, iepuroaic?).
Fiecare corn uterin are o curbur? mic?, pe care se inser? ligamentul larg
?i o margine posterioar?, mai larg?, comunic? cu corpul uterin. Traiectul
coarnelor variaz? de la specie la specie, fiind rectiliniu (c??ea pisic?),
curbat cu convexitatea dorsal? (vac?) sau ventral? (iap?) ?i flexuos
(scroaf?).
La toate animalele lungimea ?i l??imea coarnelor uterine variaz? оn
func?ie de vвrst?, ras?, nutri?ie, оntre?inere ?i starea fiziologic?.
La vac? coarnele uterine cu lungimea de 20-25cm sunt alipite la baz?,
оntre ele g?sindu-se un ligament (sept) intercornual de 8-10cm. Dup? acest
principiu unii cercet?tori consider? uterul rumeg?toarelor de tip bicorn
subseptat. Zona de unire a bazei coarnelor uterine este marcat? la exterior
printr-un ?an? (brazd?, jgheab) longitudinal pe fa?a dorsal?. Aceast?
brazd? intercornual? se palpeaz? cu mвna prin traversul rectului ?i are
оnsemn?tate la diagnosticarea gesta?iei ?i sterilit??ii. Locul divergen?ei
coarnelor uterine se nume?te bifurca?ie. De aici coarnele devin divergente,
curbвndu-se оnainte, оn jos ?i lateral (form? de coarne de berbec). Astfel
curbura superioar? (curvatura major) e mare, iar curbura inferioar?
(curvatura minor) – mic?. De curburile mici se prind ligamentele largi.
Aproximativ 5cm din vвrful coarnelor nu sunt suspendate de ligamentele
largi, ceea ce antreneaz? uneori torsiunea uterin? la femelele gestante.
La iap? coarnele uterine sunt relativ scurte (5-25cm) cu vвrful оn sus,
curbura superioar? este mic?, iar cea inferioar? – mare. Coarnele au form?
de t?lpi de sante.
La scroaf? coarnele uterine sunt lungi (pвn? la 1-2m), flexuase,
intestiniforme, aproape оn оntregime se afl? оn cavitatea abdominal?.
Coarnele uterine se deosebesc de intestine prin faptul c? au un perete mai
gros ?i o consisten?? elastic?.
La c??ea ?i pisic? coarnele uterine sunt rectilinii, sub?iri, cu un
calibru aproape uniform pe toat? оntinderea lor. Privite оn ansamblu, au
aspectul literei “V” ?i sunt unite la baza lor printr-un mezou scurt.
Corpul ?i coarnele uterine cuprind mucoasa (endometrul), musculoasa
(miometrul) ?i seroasa (foi?a visceral? a peritoneului).
Endometrul este format dintr-un epiteliu de acoperire ?i un corion bogat
оn celule glandulare. Mucoasa uterin? este sub?ire, cu aspect catifelat,
punctat? de numeroase orificii glandulare. Epiteliul de acoperire al
endometrului este cilindric ?i este constituit din celule ciliate ?i
secretorii. Mucoasa uterin? la vac? este dotat? cu circa 100mii de glande
uterine, majoritatea fiind concentrate la coarnele uterului. Epiteliul
mucoasei ?i glandele uterine, spre deosebire de epiteliul vaginului,
cervixului ?i oviductelor, nu secret? copu?i ce con?in mucin?.
La rumeg?toare mucoasa uterin? prezint? ni?te forma?iuni speciale –
carunculi (carunculae uteri). Оn corpul uterin carunculii sunt dispu?i
neuniform, iar оn coarne – оn 4 rвnduri longitudinale. La vacile negestante
carunculii ating lungimea de 4-14mm, l??imea de 3-9 ?i оn?l?imea de 1,2-
4mm. Num?rul lor variaz?: la vaci 86-126, uneori 39-200, iar la oi 88-110.
La vaci carunculii sunt bomba?i, iar la oi ?i capre sunt оn form? de cup?.
Fiecare caruncul are ni?te adвncituri – cripte, оn care se ancoreaz?
vilozit??ile оnvelitorii vasculare a f?tului. Odat? cu instalarea ?i
avansarea gesta?iei carunculii se m?resc considerabil оn volum ?i pot fi
palpa?i prin traversul rectului, fapt ce are o оnsemn?tate practic? оn
diagnosticarea gesta?iei.
Mucoasa uterin? la celelalte specii nu prezint? carunculi.
Miometrul este format din dou? straturi musculare: stratul intern, mai
gros, format din fibre musculare netede circulare ?i stratul extern, mult
mai sub?ire, format din mu?chi longitudinali. Оntre straturile circular ?i
longitudinal se g?se?te un strat conjunctiv, format dintr-un important plex
vascular, filete nervoase ?i fibre elastice.
Seroasa (perimetrium) este o tunic? fibroas? ce acoper? uterul ?i se
consider? a fi extinderea ligamentelor largi.
Oviductul (salpinx) este un organ par, tubular, flexuos ?i musculo-
membranos, care se оntinde din vecin?tatea ovarului pвn? la vвrful cornului
uterin. Se g?se?te оntre cele dou? foi?e ale mezosalpinxului. Lungimea lor
la iap?, vac? ?i scroaf? constituie 20-30cm, la oi ?i capre – 10-15cm, la
c??ea – 6-10cm, la iepuroaic? – 10cm. Morfologic, fiecare oviduct este
alc?tuit din patru segmente:
- pavilionul (infundibulus), оn form? de pвlnie ce se deschide оn jurul
zonei germinative a ovarului printr-un orificiu abdominal (ostium
abdominale). Marginea zim?at? a pavilionului a primit denumirea de
fimbrie (fimbriae tubae), care par?ial concre?te cu ovarul;
- ampula, sau por?iunea dilatat?, por?iune puternic flexat? la iepe ?i
vaci cu diametrul de 4-8mm, ampulele sunt bine eviden?iate la scroafe;
- istmul sau por?iunea оngust?;
- por?iunea terminal?, care se deschide оn cavitatea uterin? prin
orificiul uterin.
Peretele salpigian este format din trei straturi: mucoasa, musculoasa ?i
seroasa. Mucoasa, оn deosebi оn segmentul ampular ?i pavilion, formeaz?
numeroase falduri longitudinale c?ptu?ite cu un epiteliu cilindric, ciliat,
cilii c?rora оndreapt? curentul de lichid spre uter (cilii lipsesc la
c??ea). Mucoasa oviductelor ?i a uterului la vac?, scroaf? ?i iepuroaic?
prin celulele secretoare, elimin? hialuronidaz?, enzim? ce particip? la
procesul fecunda?iei.
Musculoasa variaz?, ca dezvoltare, cu segmentul salpigian. Оn zona
infundibulului este redus? la un strat sub?ire fiind din ce оn ce mai
dezvoltat? оn lungul oviductului pвn? la vвrful cornului uterin.
Cercetarea rectal? a oviductelor la animalele mari este dificil?. Ele se
palpeaz? оn cazul tuberculozei, salpingitei purulente ?i alte st?ri
patologice.
Ovarul (ovaria, oophoron) – organ par, a?ezat оn regiunea sublombar? la
unele specii ?i pe plan?eul cavit??ii pelviene sau оn cavitatea abdominal?
la alte specii. Ovarele оndeplinesc func?ia endocrin? ?i gametogen?
elaborвnd ovule, care оn urma ovula?iei nimeresc pe fimbria oviductului.
Forma, volumul ?i greutatea ovarelor difer? оn raport cu specia ?i starea
fiziologic? a femelelor.
La iap? ovarul este mai mare decвt la celelalte animale, avвnd o lungime
de 5-9cm, greutatea fiec?rei gonade atinge 40-80g. Topografic ovarul drept
este a?ezat оn regiunea sublombar?, caudal rinichiului оn planul
vertebrelor L3-L4, iar cel stвng – оn planul vertebrelor L4-L5. Ovarul are
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11
|