Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных
o form? ovoid?, suprafa?a este neted?. Pe partea supero-posterioar? a
ovarului se g?se?te hilul ovarului, оn care p?trunde cordonul vasculo-
nervos. Pe fa?a inferioar? ovarul prezint? o sciziune pronun?at? (7mm), оn
fundul c?reia se g?se?te fosa de ovula?ie, acoperit? cu epiteliu
germinativ. Ovula?ia are loc numai la nivelul acestei fose.
La vac? ovarele au form? oval?-turtit? sau elipsoid? ?i greutatea de 14-
20g, lungimea 3,5-5cm, l??imea 2-2,8cm ?i grosimea 1,5-2cm. De obicei
ovarul drept este mai mare decвt stвngul. La vi?ele ?i vacile tinere
ovarele sunt amplasate оn cavitatea bazinului; оn gesta?ie, оn cazul
atoniei uterului, precum ?i alte st?ri patologice, ovarele ?i coarnele
uterine se deplaseaz? оn cavitatea abdominal?. Suprafa?a ovarelor este
neted? pвn? la pubertate, iar dup? aceea devine neregulat?.
La oi ?i capre ovarele sunt mai ovale ?i asem?n?toare cu cele de vac?,
dar propor?ional mai mici, cu diametrul mare оn medie de 1,5cm, greutatea
lor fiind de 0,7-3g оn dependen?? de ras? ?i vвrsta animalului.
La scroaf? forma ovarelor este muriform? ?i este determinat? de prezen?a
unui num?r mare de foliculi sau corpi galbeni. Din cauza aceasta volumul ?i
greutatea ovarelor variaz? оn limite mari. La scroafele adulte ovarele au
lungimea de 2-3,5cm, l??imea 1,5-2cm, grosimea 0,9-1,3cm ?i greutatea de 5-
9g.
Оn sec?iune transversal? ovarul este alc?tuit: la exterior – dintr-un
epiteliu germinativ sub care se g?se?te o fibroas? conjunctiv? numit?
albuginee. Sub albuginee se disting dou? zone: – cortical? ?i medular?.
Zona cortical? este format? dintr-o strom? conjunctivo-vascular? ?i
parenchimul ovarian, alc?tuit din foliculi ?i corpi galbeni, care se g?sesc
оn diferite stadii evolutive ?i involutive.
Zona medular? este format? dintr-un ?esut conjunctiv str?b?tut de o re?ea
deas? de vase sanguine ?i fibre nervoase.
La ovarul iepei zona cortical? este amplasat? оn imediata apropiere a
fosei de ovula?ie. De aceea foliculii se g?sesc оn?untrul ovarului, mai
aproape de fosa ovulatorie. Gradul maturit??ii ?i m?rimea foliculului la
animalele mari se determin? prin cercet?ri rectale. Foliculul matur la iap?
atinge diametrul de 4-6cm, la vac? – 1-2cm, la oi ?i capre – 0,5-0,7cm, la
scroafe – 1-1,2cm.
Оntregul aparat genital la femele se g?se?te оn cavitatea abdominal? ?i
pelvian?, suspendat de cea mai mare parte prin dou? pliuri ale seroasei
peritoneale – plica urogenital? – denumite ligamentele largi (ligamenta
lata uteri).
Ligamentele largi ale uterului se inser? оn curbura mic? a coarnelor,
corp ?i colul uterului. Оn cavitatea abdominal? ovarul este men?inut de o
serie de ligamente care deriv? din ligamentul larg. Marginea anterioar? a
acestuia, care se inser? оn marginea dorsal? a aparatului este ligamentul
propriu al ovarului (lig. ovarii proprium), iar оntre ovar ?i vвrful
corpului uterin se afl? ligamentul utero-ovarian. Pe partea sa extern?, оn
aceast? zon?, ligamentul larg formeaz? un pliu, mezosalpinxul
(mezosalpinx), оntre foi?ele c?ruia se g?se?te oviductul.
Maturitatea sexual? ?i fiziologic?
Maturitatea sexual? (pubertatea) este perioada оn care aparatul genital s-
a dezvoltat complet ?i este capabil s? elaboreze celule sexuale mature,
apte pentru fecunda?ie. La masculi pubertatea se eviden?iaz? prin apari?ia
caracterelor sexuale ?i a capacit??ii de copulare, iar la femele – prin
manifestarea primului ciclu de c?lduri ?i a ovula?iei.
Оntre na?tere ?i pubertate organele genitale la ambele sexe prezint? o
rat? a cre?terii similare celorlalte sisteme ?i organe, pubertatea
conferind o dezvoltare accelerat? a оntregului aparat genital.
Maturitatea sexual? apare aproape concomitent la masculi ?i femelele
aceleia?i specii, fiind un proces dependent de vвrst?. Maturarea
hipotalamusului furnizeaz? r?spunsul specific la diver?ii stimuli prin
elaborarea hormonilor de eliberare a gonadotropinelor antero-hipofizare. La
masculi, gonadotropinele induc sinteza testicular? a androgenilor ?i оn
consecin??, dezvoltarea glandelor anexe ale aparatului genital, activarea
func?iei secretorii a acestora, cheratinizarea epiteliului prepu?ial ?i
separarea acestuia de por?iunea liber? a penisului, intensificarea
libidoului ?i a reflexelor sexuale, precum ?i ini?ierea spermogenezei.
La femele оn perioada matur?rii sexuale se produc importante
restructur?ri morfofunc?ionale care conduc la apari?ia unor st?ri
fiziologice noi. Оnceputul procesului de maturare folicular? ?i apari?ia
primului ciclu sexual оl constituie stimulii neurohormonali hipotalamici,
care dirijeaz? secre?ia gonadotrop? anterohipofizar?.
Odat? cu survenirea pubert??ii, spermatogeneza la masculi ?i ovogeneza la
femele au loc pe parcursul оntregii vie?i sexuale. Via?a sexual? se
manifest? оn aceast? perioad? sub form? ciclic? la femele ?i continuu la
mascul.
La animalele domestice maturitatea sexual? apare оn primii ani, iar la
unele specii – chiar оn primele luni de via??. Acest aspect este legat оn
primul rвnd de specie. S-a constatat c? la speciile cu longevitate mai mare
pubertatea apare mai tвrziu decвt la speciile la care durata vie?ii este
mai redus?. Оn cadrul speciei exist?, de asemenea, varia?ii оn func?ie de
vвrsta apari?iei maturit??ii sexuale, de ras?, sex, clim?, regim de
alimenta?ie, оntre?inere ?i exploatare, de caracterele individuale etc.
Pubertatea animalelor apare mai devreme la rasele ameliorate ?i mai tвrziu
la cele neameliorate.
Pubertatea survine mai timpuriu decвt momentul cвnd se termin? cre?terea
?i dezvoltarea definitiv? a animalului. De aceea, maturitatea sexual? оnc?
nu denot? preg?tirea organismului animal pentru reproducere. Utilizarea
prea timpurie a reproduc?torilor atrage dup? sine consecin?e d?un?toare
pentru organismul lor. Femelele fecundate prea devreme r?mвn nedezvoltate,
sufer? distocii, care pun оn pericol adeseori atвt via?a lor, cвt ?i cea a
produ?ilor. Masculii folosi?i prea de timpuriu la mont? se epuizeaz? repede
?i dau na?tere la produ?i debili; оn unele cazuri nu se produce fecunda?ia,
deoarece testiculul prea tвn?r elimin? spermi imaturi.
De aceea animalele se folosesc la reproducere dup? o anumit? perioad? de
timp de la instalarea pubert??ii.
Perioada de la apari?ia maturit??ii sexuale pвn? la includerea animalelor
оn efectivele de reproduc?ie оn literatura de specialitate nu a primit o
denumire unic?. Mul?i savan?i ?i practicieni o numesc maturitate corporal?,
mai reu?it, оns?, este termenul de maturitate fiziologic?.
Se consider? fiziologic mature animalele tinere care au organe genitale
dezvoltate normal ?i circa 65-70% din dezvoltarea corporal? a animalelor
adulte din rasa respectiv?.
Via?a sexual?, adic? etapa de activitate a organelor de reproducere nu
dureaz? toat? via?a animalului; ea оnceteaz? odat? cu instalarea
climacteriumului.
Etapa postgenital? (climacteriumul) este caracterizat prin stingerea
treptat? a func?iei organelor genitale. La оnceputul climacteriumului sau a
andropauzei, de?i organele genitale mai func?ioneaz?, game?ii sunt
incapabili de fecunda?ie. Comportamentul sexual dispare ?i se instaleaz?
anafrodizia.
Date asupra vie?ii sexuale la principalele specii de animale sunt redate
оn tabelul nr. 1.
Tabelul nr. 1.
Caracterele vie?ii sexuale la animale
|Specia |Apari?ia |Perioada optim? de folosire a |Instalarea |
| |maturit??ii |animalelor la reproducere |climacteriumului |
| |sexuale (luni)| |(ani) |
| | |Apari?ia |Pвn? la vвrsta | |
| | |maturit??ii |(ani) | |
| | |fiziologice | | |
| | |(luni) | | |
|Taurine |8-12 |16-18 |7-9 |12-15 |
|Cabaline|15-18 |24-48 |10-12 |15-20 |
|Ovine |7-8 |12-18 |7-8 |10-12 |
|Suine |5-8 |9-12 |4-5 |7-8 |
|Carnivor|6-8 |12 |7-8 |10-12 |
|e | | | | |
Aspecte privind endocrinologia reproduc?iei
Pentru reglarea func?iei sexuale, din sistemul endocrin sunt responsabile
trei trepte principale func?ionale care se stimuleaz? sau se inhib?
reciproc: hipotalamusul, hipofiza ?i gonadele (la femele ?i corpul galben);
оns? оn coordonarea activit??ii reproductive intervin ?i alte glande cu
secre?ie intern? (tiroida, suprarenala ?. a.).
Considera?ii morfo-fiziologice asupra hipotalamusului ?i a conexiunilor
hipotalamo-hipofizare
Hormonii hipotalamici
Hipotalamusul , regiune a cortexului cerebral, este locul de adunare a
impulsurilor nervoase care sosesc prin numeroase leg?turi func?ionale, pe
care acesta le are cu scoar?a cerebral?. Situat la baza diencefalului,
hipotalamusul este o adev?rat? intersec?ie оntre sistemul nervos ?i
aparatul endocrin, fiind cuprins оntr-un ansamblu de organizare nervoas?
extrem de complicat?. Hipotalamusul este apreciat ca un organ de integrare
definitiv? cu rol principal de reglare al secre?iei endocrine. La nivelul
hipotalamusului cel mai mare interes оl prezint? o serie de centri din
nucleii hipotalamici, ca cel supraoptic, paraventricular, cenu?iu etc.
Hipotalamusul prezint? numeroase conexiuni оn direc?ia cortexului
cerebral, corpului striat, talamusului ?i forma?iei reticulare. Leg?tura
direct? ?i preferen?ial? o are hipotalamusul cu hipofiza, rezultвnd astfel
sistemul hipotalamo-hipofizar. Printr-un aparat masiv de filete nervoase
provenite din nucleii supraoptici ?i paraventriculari, hipotalamusul face
leg?tur? cu lobul posterior al hipofizei (neurohipofiza), constituind
conexiunea neurohipofizar?, prin care se transmite hormonul ocitocic ?i
vasopresina de la hipotalamus, care se acumuleaz? apoi оn neurohipofiz?.
Conexiunile nervoase cu adenohipofiza (lobul anterior) sunt mai reduse ?i
constituite dintr-un fascicul tubero-hipofizar, rezultat оn mare parte din
axonii diferitelor nuclee hipotalamice. Fibrele acestui fascicul se termin?
оn punctul de contact al vaselor din re?eaua primar?.
Hipotalamusul este bine vascularizat, mai ales la nivelul nucleilor
hipotalamici, unde fiecare celul? este оn leg?tur? cu 2-3 capilare, dintre
care unele p?trund оn celule. Rezult?, оn acest fel, un plex capilar primar
de la care pleac? vase mai mari ce se reunesc оn trunchiuri care se
оndreapt? infero-caudal prin tija hipofizei ?i se termin? оn hipofiz?. Оn
jurul celulelor adenohipofizei (lobului anterior al hipofizei). Se formeaz?
un plex capilar secundar. Rezult? оn acest fel sistemul vascular port-
hipotalamo-hipofizar, prin care se transmit neurosecre?iile din celulele
nucleilor hipotalamici c?tre hipofiz?.
Stimulii senzoriali externi ajung s? determine impulsuri nervoase la
nivelul centrilor hipotalamici, iar celulele nervoase ale acestor centri le
transform? оn factori umorali (declan?atori de secre?ie), care determin?
elaborarea ?i eliberarea hormonilor hipofizei.
Aceast? transformare ale impulsurilor nervoase оn factori umorali se
datoreaz? celulelor neurosecretoare care au оn acela?i timp caracterele
celulei nervoase, precum ?i ale celulei glandulare. Celulele
neurosecretoare primesc stimulii veni?i de la nivelul centrilor nervo?i
superiori ?i reac?ioneaz? prin eliberarea de hormoni stimulatori,
«Releasing factors» sau «Releasing hormons» ?i inhibitori, prin care se
regleaz? activitatea hipofizei.
Pentru reproduc?ie, o mare оnsemn?tate o au urm?torii hormoni
hipotalamici:
* Gn-RH – hormonul de eliberare a gonadotropinelor;
* P-RH ?i PIH – hormonul de eliberare ?i respectiv de inhibare a
prolactinei;
* Oxitocina.
Hormonul de eliberare a gonadotropinelor
Hormonul de eliberare a gonadotropinelor (Releasing Hormons – RH,
Releasing Factors – RF sau Gonadorelina) este un decapeptid care prin
sistemul port-hipotalamo-hipofizar ajunge оn adenohipofiz? (lobul anterior
al hipofizei) unde induce secre?ia celor dou? gonadotropine:
o FSH – hormonul de stimulare folicular?;
o LH – hormonul de luteinizare.
Produsele comerciale pure de GnRH (Gonadotrop Releasing Hormone) ?i
analogii lui au aplica?ie оn cadrul biotehnicii transferului de zigo?i
pentru inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor ?i ovula?iilor la femelele
donatoare-receptoare.
Indica?iile terapeutice ale GnRH sunt:
. Chi?tii ovarieni foliculari (luteinizarea chi?tilor are loc
dup? 7-8 zile, intervalul dintre tratamente ?i concep?ie este
de circa 26 zile);
. Ovula?ia оntвrziat?;
. Inducerea c?ldurilor ?i ovula?iei;
. Pentru cre?terea ratei concep?iei dup? sincronizarea
c?ldurilor prin gestageni sau prostaglandine.
Oxitocina
Oxitocina este hormonul peptidic sintetizat оn pericarionii nucleilor
hipotalamici (supraoptic ?i paraventricular). Fiind cuplat? cu neurofizina,
protein? specific?, oxitocina este transportat? de-a lungul axonilor prin
conexiunea neuro-hipofizar? ?i depozitat? оn lobul posterior al hipofizei
(neurohipofiz?), iar de aici este eliberat? оn circula?ie. Oxitocina este
preluat? de uter, glanda mamar?, urin? ?i mu?chii scheletului. Timpul de
оnjum?t??ire оn sвnge este de 2-4 minute.
Оn uterul animalelor exist? substan?e de tip chemotripsin?, tripsin? ?i
alte peptidaze care neutralizeaz? oxitocina. Aceste enzime provin din
celule lipidice. Pe m?sur? ce se schimb? num?rul celulelor lipidice оn
timpul ciclului sexual, asem?n?tor se schimb? ?i puterea de inactivare
ocitocic? a uterului. Aceast? proprietate de inactivitate este mai evident?
оn timpul ovula?iei ?i gesta?iei. Dar numai o parte din oxitocin? se
inactiveaz? pe aceast? cale. Neutralizarea oxitocinei are loc cu
preponderen?? la nivelul ficatului ?i оn mai mic? m?sur? particip?
rinichiul ?i glanda mamar?. Оn cazul unor nivele plasmatice ridicate, o
parte din oxitocin? se elimin? nedescompus?.
Ac?iune biologic?:
Oxitocina are o ac?iune specific? asupra musculaturii uterine, producвnd
contrac?ia celulelor musculare netede. Prin activizarea miometrului оn
timpul stadiului de excita?ie al ciclului sexual este u?urat? оnaintarea
spermiilor depu?i оn timpul montei sau оns?mвn??rii artificiale. La
parturi?ie, oxitocina contribuie оn mod efectiv atвt la eliminarea f?tului,
cвt ?i a оnvelitorilor fetale. Reac?ia de r?spuns a musculaturii uterine la
ac?iunea oxitocinei este legat? de nivelul estrogenilor ?i progesteronului
din perioada respectiv?. Astfel, оn faza folicular? a ciclului sexual ?i оn
timpul parturi?iei, cвnd estrogenii sunt оn cantitate mare, ac?iunea
oxitocinei asupra miometrului este maxim?, оn timp ce оn faza luteinic? ?i
оn timpul gesta?iei, cвnd progesteronul este оn cantitate mare, ac?iunea
oxitocinei asupra miometrului este mult diminuat? sau chiar sistat?. Cu
alte cuvinte, estrogenii sensibilizeaz?, iar progesteronul desensibilizeaz?
celulele musculare ale uterului fa?? de oxitocin?.
Sub efectul oxitocinei se contract? celulele mioepiteliale ale acinului
mamar, оncвt laptele ajunge din alveole оn sistemul canalelor lactifere.
Oxitocina ajut? pe calea hipotalamusului la eliberarea de gonadotropine
оncвt, poten?eaz? eliberarea LH-ului оn timpul ovula?iei la vac?.
La masculi oxitocina оn sinergism cu testosteronul asigur? transportul
spermiilor prin c?ile de excre?ie ?i ejacularea.
Aproximativ 10% din oxitocin? se elibereaz? continuu, paralel cu
producerea ei. Restul se оnmagazineaz?, a?teptвnd impusuri de eliberare.
Eliberarea oxitocinei se realizeaz?, оn principal, pe cale reflex?.
Actul copula?iei, excita?iile de la nivelul mamelei оn timpul suptului
sau mulsului, excita?iile cervico-uterine din timpul parturi?iei, precum ?i
excita?iile mecanice ale uterului, cervixului ?i clitorisului (masajul)
constituie factorii cei mai importan?i care induc eliberarea oxitocinei.
Dilatarea c?ilor genitale (vagin ?i cervix) produce contrac?ii uterine
puternice, fiind o alt? cale important? pentru eliberarea oxitocinei. Calea
aferent? a reflexului este nervul pelvian, o ramur? a acestuia inerveaz? ?i
regiunea ano-genital? unde la fel se poate produce reflexul men?ionat. Оn
timpul dilat?rii c?ilor genitale sau prin ac?iuni mecanice, apar ?i
contrac?ii uterine ?i lactoree. Eliberarea de oxitocin? poate s? fie
produs? ?i ca urmare a incita?iilor provenite de la organele de sim?.
Astfel, la capr? are loc eliberarea oxitocinei оnc? la apari?ia ?apului. La
oile оn c?lduri, оn prezen?a berbecului are loc o desc?rcare a oxitocinei
cu contrac?ie uterin? antiperistaltic? deja оnaintea montei.
Ocitocinele оn principal se ob?in pe cale sintetic?. Presoxinul este
unicul extract apos din neurohipofiza de vac? ?i scroaf?. Principalele
produse farmaceutice care au efecte ocitocice sunt Oxitocinele produse de
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11
|