Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

sexuale, manifestвndu-se odat? cu cre?terea num?rului de ore de оntuneric.

Astfel, cabalinele se reproduc mai eficient prim?vara, cre?terea duratei ?i

intensit??ii luminii reprezentвnd pentru ele factorul declan?ator, оn

compara?ie cu oile, la care, din contra, stimulativ? este sc?derea duratei

zilei ?i a temperaturii.

Stadiile ciclului sexual

Оn evolu?ia unui ciclu sexual se recunosc trei stadii:

> de excita?ie;

> de inhibi?ie;

> de echilibru.

Stadiul de excita?ie al ciclului sexual se desf??oar? sub influen?a

hormonilor steroizi, cu preponderen?a hormonilor estrogeni elabora?i de

foliculul ovarian оn faza de maturare, iar stadiul de inhibi?ie este

dominat de secre?ia progesteronului secretat de corpul galben.

Astfel, ilustrat оn totalitatea modific?rilor morfofunc?ionale ce se

produc оn gonada femel?, оn ciclul sexual se disting dou? perioade:

. perioada sau stadiul foliculinic (estrogenic);

. perioada sau stadiul luteinic (progesteronic).

Acestea sunt condi?ionate de existen?a foliculilor ovarieni sau a

corpilor galbeni.

Stadiului de excita?ie al ciclului sexual оi corespunde perioada

foliculinic?, iar stadiului de inhibi?ie – perioada luteinic?.

Cele dou? stadii principale (foliculinic ?i luteinic) sunt separate de

ovula?ie. Оntre stadiul luteinic (de inhibi?ie) ?i cel foliculinic (de

excita?ie) urm?tor se interpune un stadiu de echilibru.

Stadiul de excita?ie al ciclului sexual (foliculinic)

Оn cadrul stadiului de excita?ie al ciclului sexual se disting patru

fenomene sexuale:

. estrul;

. reac?ia general?;

. c?ldurile;

. maturarea foliculilor ovarieni ?i ovula?ia.

Оn stadiul de excita?ie sexual? se reiau func?ii importante ale

organismului, responsabile pentru preg?tirea ?i asigurarea procesului de

reproduc?ie. Stadiul de excita?ie sexual? debiteaz? cu liza corpului galben

?i sc?derea brusc? a progesteronemiei, fapt care permite sinteza ?i

eliberarea unor cantit??i mari de hormoni gonadotropi (FSH, LH) ?i оn

consecin?? ini?ierea matur?rii finale a unuia sau a mai multor foliculi

ovarieni.

Maturarea folicular? se soldeaz? cu sinteza de estrogeni care ac?ioneaz?

specific asupra tuturor segmentelor tractusului genital ?i sistemului

nervos central, determinвnd modific?rile morfo-func?ionale la nivelul

aparatului genital ?i cele de comportament al femelelor оn timpul stadiului

de excita?ie al ciclului sexual. Aparatul genital func?ioneaz? atвt de

activ, оncвt se produc o serie de procese proliferative: cervixul se

оntredeschide, iar comportamental, femelele prezint? un interes crescut

fa?? de masculi. Toate reflexele condi?ionate ?i necondi?ionate оn acest

stadiu, sunt supuse celor sexuale; chiar un reflex a?a de puternic, ca cel

alimentar, este diminuat sau se inhib? complet. La femele se ridic?

tensiunea arterial?, se modific? compozi?ia sвngelui ?i calitatea laptelui.

Fenomenele stadiului de excita?ie al ciclului sexual

Estrul reprezint? o restructurare morfologic? ?i func?ional? a aparatului

genital pentru crearea condi?iilor favorabile pentru actul sexual ?i

fecunda?ie. Оn aceast? faz? se produc modific?ri оn special, la nivelul

segmentelor ?i structurilor tractusului genital: epiteliul genital prezint?

hipertrofii ale celulelor, modific?ri circulatorii (edem ?i congestie),

hiperplazii cu descuam?ri ?i cornific?ri la carnivore. Estrogenii provoac?

hipersecre?ia la celulele specializate de la nivelul oviductului ?i

glandelor utero-vestibulo-vaginale; activitatea vibratil? a cililor din

celulele epiteliului salpingian este, de asemenea, stimulat? de estrogeni.

Cervixul se relaxeaz?, se оntredeschide ?i las? s? se elimine mucusul

estral din mucoasa cervical? ?i a vaginului anterior.

Reac?ia general? (excita?ia sexual?) este o modificare оn comportamentul

sexual al femelei оn timpul stadiului de excita?ie. Foliculii ovarieni о?i

des?vвr?esc maturitatea, iar titrul ridicat al estrogenilor plasmatici

accentueaz? din punct de vedere cantitativ modific?rile c?ilor genitale

ini?iate оn faza de estru. Sub influen?a estrogenilor, al?turi de

modific?rile morfofiziologice, se modific? ?i comportamentul sexual al

femelei, care se manifest? printr-o reac?ie general?, mai mult sau mai

pu?in intens?, оn func?ie de specie ?i de cantitatea de estrogeni secreta?i

de foliculii ovarieni. Оn hipoestroenemie manifest?rile comportamentului

sexual sunt ?terse sau absente, оn timp ce оn hiperestrogenemie acestea se

exteriorizeaz? destul de evident.

Оn mod obi?nuit оn timpul excita?iei sexuale femela este nelini?tit?,

prezint? interes fa?? de mascul, poate efectua salturi pe el sau pe alte

femele, admite saltul lor, оns? nu ?i cel al masculului. La femele se

reduce pofta de mвncare, pulsul ?i respira?ia se accelereaz?,

productivitatea de lapte scade, se modific? calitatea lui.

Pe m?sura cre?terii estradiolemiei estrul ?i reac?ia general? se

intensific?; ac?iunea estrogenilor asupra sistemului nervos central

determin? instalarea dominantei sexuale, exteriorizat? prin dorin?? de

оmpreunare cu masculul.

C?ldurile (libidoul) constituie reac?ia sexual? pozitiv? a femelei fa??

de mascul. Femela manifest? apetitul sexual exprimat prin comportament

specific оn prezen?a masculului. Fiind оn c?lduri, femela se deplaseaz?

frecvent, aflвndu-se permanent оn preajma masculului ?i a?teptвnd s? fie

montat?.

Vulva se edema?iaz?, pliurile cutanate se ?terg, la speciile care nu au

pielea pigmentat? (scroafe ?i c??ele) se observ? o congestie puternic?,

cantitatea de mucus eliminat? prin fanta vulvar? variaz? оn func?ie de

specie.

Vestibulul vaginal ?i vaginul prezint? o congestie ?i оngro?are a

mucoasei, iar glandele realizeaz? o secre?ie local? mai abundent? de mucus.

Epiteliul multistratificat este hiperplaziat, la carnivore fiind

caracteristic? cornificarea ?i descuamarea celulelor din stratul

superficial.

Coarnele uterine prezint? erec?ie; tonusul, amplitudinea ?i frecven?a

contrac?iilor sunt maxime. Endometrul este dantelat datorit? hiperplaziei

celulelor mucoasei, secret? mucus, cervixul se relaxeaz?, glandele

endocervicale secret? un mucus abundent, floarea involt? este tumefiat?,

congestionat? ?i acoperit? cu mucus sticlos.

Salpinxul este erectil, оmpreun? cu bursa ovarian? acoper? perfect

ovarele, iar celulele secretoare din mucoas? elaboreaz? un fluid tubar

abundent, care оmpreun? cu vibra?iile cililor creeaz? un curent dinspre

cavitatea peritoneal? spre uter, cu rolul de a transporta ovocitul.

Spre sfвr?itul perioadei de c?lduri se produce ovula?ia, cu excep?ia

taurinelor, la care aceasta are loc dup? оncetarea libidoului.

Maturarea foliculilor ovarieni. Ovula?ia. Evolu?ia corpilor galbeni.

Оn timpul ciclului sexual rolul ovarului este foarte complex. Оn aceast?

perioad? оn gonada femel? se produc o serie de modific?ri morfo-func?ionale

care constau оn eviden?ierea unor fenomene structurale ce au drept rezultat

eliberarea de game?i capabili de a fi fecunda?i, precum ?i secre?ia unor

hormoni caracteristici diferitor faze ale ciclului sexual. Schimbarea

formei ?i dimensiunilor ovarului are loc datorit? foliculilor ovarieni ?i a

corpilor galbeni care, prin procese de evolu?ie sau de regresie, se

modific? оn func?ie de stadiile ciclului sexual.

Structura ovarului prezint? o zon? cortical? ?i una medular?. Corticala

con?ine foliculi оn diferite stadii de dezvoltare ?i corpi galbeni. Оn

foliculi se desf??oar? procesul de cre?tere a ovocitelor.

Foliculogeneza este un proces hormono-dependent care const? оn

dezvoltarea foliculilor la femele оn perioada fetal?, prepuberal?, оn toat?

durata perioadei genitale ?i chiar оn timpul gesta?iei.

Оn perioada pubertar? оn fiecare ciclu sexual foliculii primordiali trec

succesiv prin stadiile de foliculi primari, secundari, ter?iari (cavitari),

maturi (de Graaf) ?i apoi devin foliculi dehiscen?i, cвnd are loc ovula?ia.

Foliculii primordiali iau na?tere оn perioada embrio fetal? ?i reprezint?

o celul? mare, globuloas?, situat? central – ovogonia, оnconjurat? de

cвteva celule foliculare aplatizate, toate delimitate de o membran?

conjunctiv? fin?.

Оn stadiul de folicul primar, ovocitul de 60-80 microni este оnconjurat?

de celule foliculare cubice, dispuse pe un singur rвnd periferic. Foliculii

primari sufer? оn cea mai mare parte un proces involutiv (atrezie

folicular?), iar cei care se dezvolt? migreaz? spre zona profund? a

corticalei.

Prin cre?tere, foliculii primari vor genera foliculi secundari la care se

constat? multiplicarea celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a

FSH. Celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a FSH. Celulele

foliculare din jurul ovocitului devin оnalte ?i prismatice; a?ezate оn dou?

straturi formeaz? membrana pelucid? (zona pellucida).

Ovocitul din foliculul secundar cre?te pвn? la 90-100microni. Foliculii

secundari sunt lipsi?i de cavitate, iar migrarea оn profunzimea corticalei

este evident?. Оn procesul de cre?tere are loc multiplicarea intensiv? a

celulelor foliculare care vor forma stratul granulos.

Acela?i hormon de stimulare folicular?, FSH va stimula secre?ia

lichidului folicular care va disloca celulele stratului granulos ?i va da

na?tere cavit??ii sau antrului folicular. Astfel, foliculul cavitar se

caracterizeaz? prin apari?ia ?i dezvoltarea cavit??ii foliculare la

foliculii care au atins cel pu?in 300-400microni оn diametru.

Оn acest stadiu ovocitul atinge 100microni, iar membrana pelucid? este

bine conturat?.

Оncepвnd cu acest stadiu de folicul cavitar, la exterior ?esutul

conjunctiv se organizeaz? оn dou? straturi concentrice: teaca folicular?

extern? ?i intern?. Acumularea lichidului folicular m?re?te cavitatea

folicular? astfel оncвt stratul de celule granuloase, care ini?ial a fost

compart, acum se divide; o parte din celule c?ptu?esc cavitatea folicular?,

formвnd granuloasa, iar alta оnconjoar? ovocitul constituind coroana

radiat? (corona radiata).

Ovocitul оnconjurat de celulele coroanei radiate formeaz? discul proliger

(cumulus oophorus). Acesta este ata?at de ovisac printr-o punte de leg?tur?

constituit? dintr-un grup de celule care emit prelungiri citoplasmatice

c?tre celulele zonei pelucide ?i membrana vitelin? realizвnd astfel

nutri?ia.

Foliculul matur (de Graaf) are aspect vezicular, formвnd o proeminen?? pe

suprafa?a ovarului.

Teaca extern? este format? din fibre colagene, reprezentвnd o

vascularizare moderat?.

Teaca intern? a foliculului matur prezint? celule tecale cu rol endocrin,

cu o bogat? vasculariza?ie; pe suprafa?a sa intern? sunt dispuse celulele

foliculare, оn 2-3 rвnduri, alc?tuind granuloasa.

Structuirle tecale ?i granuloasa secret? estrogeni, progesteron ?i

cantit??i reduse de androgeni care determin? оmpreun? apari?ia

comportamentului sexual ?i modificarea tractusului genital pentru

realizarea actului montei.

Cre?terea titrului de estradiol ini?iaz? desc?rcarea unei cantit??i

crescute de LH ?i оn consecin?? se precipit? dehiscen?a foliculului

ovarian.

Оn ovarele femelelor num?rul foliculilor primordiali (deci a ovogoniilor)

variaz? оntre 60000-200000 ?i chiar mai mult оn func?ie de specie odat? cu

оnaintarea оn vвrst? num?rul foliculilor scade brusc; astfel оn cele dou?

ovare ale unei vaci оn vвrst? de 10 ani se g?sesc circa 2500 ovule. Prin

urmare, marea majoritate a foliculilor primari ?i o parte din foliculi

cavitari sufer? un proces de involu?ie – fenomenul de atrezie folicular?.

Mecanismul endocrin al atreziei foliculare se explic? prin ac?iunea

inhibitoare exercitat? de prolactin? ?i hormonul luteinizant asupra

sintezei ovariene de estrogeni, precum ?i controlul endocrin exercitat de

progesteronul corpului luteal asupra estrogenilor ovarieni.

Atrezia folicular? se consider? drept fenomen fiziologic. Оns? unele

forme de atrezie pot genera modific?ri patologice, condi?ionвnd dereglarea

func?iei ovariene.

Atrezia foliculilor se produce, de regul?, оnainte de instalarea

pubert??ii. La femelele pubere, оn majoritatea cazurilor, atrezia are loc

dup? ovula?ie ?i оn perioada de gesta?ie. Atrezia foliculilor se

intensific? brusc dac? apar tulbur?ri оn reglarea nervoas? a func?iei

ovariene.

Ovula?ia const? оn ruperea peretelui folicului matur la nivelul stigmei

?i expulzarea ovocitului оmpreun? cu celulele coranei radiate ?i o mic?

cantitate de lichid folicular, оn mod treptat ele fiind captate de

pavilionul oviductului.

Mecanismul ovula?iei nu este elucidat definitiv. Este оns? indiscutabil

faptul c? aceasta este un proces complicat reflector dominat de

interac?iunea coordonat? dintre sistemul nervos central ?i cel endocrin.

Implicarea sistemului nervos оn procesul ovula?iei este dovedit? prin

faptul c? aceasta are loc la vaci ?i iepe mai ales noaptea sau diminea?a,

оntr-o atmosfer? lini?tit?.

Este dovedit cu certitudine rolul LH-ului оn producerea ovula?iei, acesta

elibereaz? histamina ?i prostaglandina. Prostaglandina F2-alfa care induc

hiperemia, stimuleaz? activitatea enzimelor proteolitice, оn special a

colagenazelor din lichidul folicular, realizвnd desprinderea ovocitului de

peretele folicular ?i sub?ierea acestuia оn zona stigmei.

Оn mecanismul hormonal al ovula?iei mai este implicat ?i progesteronul

sintetizat de granuloasa foliculului de Graaf, structur? care prezint? un

оnceput de luteinizare, preovulator ?i care prezint? un оnceput de

luteinizare preovulator ?i care stimuleaz? eliberarea LH.

La vac? valul de LH se produce la 1-5 ore dup? vвrful c?ldurilor, оn plus

este stimulat? ?i de estrogenii foliculari.

Prin maturarea foliculului ovarian (la vac? aceast? faz? cuprinde zilele

17-21 ale ciclului sexual), discul proliger (cumulus oophorus) se desprinde

de membrana granuloas?, astfel оncвt ovocitul floteaz? liber оn lichidul

folicular.

Foliculul matur are aspectul unei vezicule ale c?rei dimensiuni variaz?

de la specie la specie: 4-6cm la iap?, 12-15mm la vac?, 7-8mm la oaie,

capr? ?i scroaf?, 2-3mm la c??ea ?i pisic?.

Ovula?ia se poate produce pe toat? suprafa?a ovarului la majoritatea

speciilor. La iap? ovula?ia se poate realiza numai la nivelul fosei de

ovula?ie, care are o form? concav? orientat? ventro-median, singura

suprafa?? neacoperit? cu o albuginee dens?.

Nu cu mult timp оnainte de ovula?ie circula?ia ovarian? se intensific?,

cre?te cantitatea lichidului folicular; peretele foliculului ovarian se

sub?iaz? ?i la suprafa?a lui apare o proeminen?? conic? – apexul

foliculului, constituit numai din membrana bazal? lipsit? de vascularizare,

denumit? ?i stigm?, adic? locul ruperii ovisacului.

Durata ovula?iei poate fi de cвteva secunde sau minute оn func?ie de

m?rimea stigmei ?i localizarea оn folicul a discului proliger.

Sub ac?iunea colagenazei peretele folicului se rupe, iar prin gaura oval?

format? se produce scurgerea lichidului folicular care antreneaz? ovocitul

оnconjurat de celulele coroanei radiate.

Ovula?ia se desf??oar? оn mod normal atunci cвnd femelele beneficiaz? de

condi?ii de mediu corespunz?toare, adic? de stimuli externi favorabili

(lumin?, c?ldur?, umiditate), de o alimenta?ie cu nutre?uri de o valoare

biologic? superioar? etc.

La toate speciile de animale ovula?ia este stimulat? de actul montei.

La mamiferele domestice ovula?ia se produce spontan, de regul? c?tre

sfвr?itul c?ldurilor (excep?ie fac taurinele).

La speciile cu ovula?ia provocat? aceasta se produce dup? 10-11 ore de la

actul monei la iepuroaic? ?i 27 ore la pisic?; stimularea mecanic? cu o

baghet? de sticl? a vaginului la pisic? ?i iepuroaic? provoac? ovula?ia.

Dup? ovula?ie din structurile fostului folicul r?mвn celulele

granuloasei, teaca extern?, teaca intern?, resturi de lichid folicular ?i

coaguli de sвnge. La vac?, scroaf? ?i oaie hemoragia este neоnsemnat? ?i se

realizeaz? prin traversul peretelui folicular; la iap? cavitatea folicular?

se umple cu un coagul mare de sвnge ?i d? na?tere corpului hemoragic, care

la palpare prezint? similitudini cu foliculul predehiscent.

Sub influen?a unui complex de factori se instaleaz? o serie de modific?ri

morfologice ?i biochimice ale vechilor structuri foliculare rezultвnd o

nou? forma?iune endocrin? numit? corp galben sau corp luteal (CL) – gland?

cu existen?? efemer? care secret? progesteron.

Progesteronul secretat de corpul galben atenueaz? modific?rile realizate

de estrogeni оn stadiul de excita?ie al ciclului sexual ?i preg?te?te

endometrul pentru nida?ie, оmpiedicвnd totodat? contradic?iile uterine.

Hormonul inhib? secre?ia de FSH, fapt care previne maturarea unor noi

foliculi ovarieni, precum ?i manifestarea c?ldurilor. Progesteronul are

rolul principal оn desf??urarea normal? a gesta?iei, asigurвnd schimburile

nutritive ?i respiratorii оntre mam? ?i f?t.

Оn evolu?ia corpului galben se disting trei faze:

. luteogeneza (stadiul de organizare);

. perioada luteotrofic? (stadiul de eflorescen??);

. perioada de luteoliz? (stadiul de regresiune).

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11