Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

comportamentul sexual sunt dirijate de sistemul neuroendocrin. Ambele

influen?e, nervoas? ?i umoral?, stau оn leg?turi reciproce ?i multiple.

Centrul principal al celor dou? dirij?ri este diencefalul care influen?eaz?

activitatea axei hipotalamo-hipofizare. Excita?iile nervoase pornesc direct

din encefal spre organele sexuale. Activitatea sexual? a diencefalului este

influen?at? de cortex, care se afl? оn permanen?? sub efectul excita?iilor

interne ?i externe. Excita?iile care se repet? cu regularitate devin

dinamic stereotipe, l?sвnd urme оn cortex. La repetarea excita?iilor apar

r?spunsuri, sub forma unor reflexe condi?ionate. Sub influen?a androgenilor

о?i fac apari?ia dou? cвmpuri nervoase. Primul este centrul libidoului care

reac?ioneaz? sub efectul androgenilor. Centrul libidoului la masculi se

deosebe?te de cel al femelelor, printr-o activitate permanent?. Al doilea

cвmp nervos sau centru este situat оn diencefal. Activitatea acestuia nu

este specific? sexului ?i face parte din mecanismul circuitului func?ional

sexual.

Condi?ia apari?iei reflexelor sexuale este aceea ca оn organism s?

circule cantit??i optime de androgeni, care s? determine o stare de

excita?ie a centrului libidoului. A?a cum se ?tie reflexele se оmpart оn

оnn?scute (necondi?ionate) ?i dobвndite (condi?ionate).

Reflexele necondi?ionate se manifest? prin tendin?a de оmpreunare care

este caracteristic? tuturor organismelor. Peste reflexele оnn?scute se

suprapun cele dobвndite, care intensific? sau tempereaz? manifest?rile

activit??ii sexuale.

Ac?iunea reflexelor condi?ionate se realizeaz? cu ajutorul analizatorilor

vizuali, auditiv, olfactotactili. Pe aceste c?i activitatea sexual? este

intensificat?.

La realizarea reflexelor sexuale particip? aparate receptoare, senzitivo-

senzoriale, cu localizare оn organele genitale, care sunt bogate оn

termina?ii nervoase.

Termina?iile senzitive reac?ioneaz? la excita?iile pe care le transmit

sistemului nervos central, cele motoare provoac? contrac?ii musculare, iar

cele secretoare determin? eliberarea secre?iei glandelor anexe ale

aparatului genital.

Transmiterea la scoar?? a diferitor impulsuri din mediul ambiant (lumina,

temperatura, vederea unei femele оn c?lduri etc.) se realizeaz? cu ajutorul

organelor de sim? (al v?zului, mirosului, auzului ?i sim?ului tactil).

Excitan?ii meidului extern produc impulsuri care se transmit pe aceste c?i:

la scoar?? ?i ac?ioneaz? asupra unui mecanism de excita?ie central, dar

numai cвnd acesta este sensibilizat de hormonii androgeni.

De la nivelul scoar?ei pleac? impulsuri nervoase la hipotalamus, fiind

stimulat? eliberarea factorilor declan?atori RF (Releasing Factors). Оn

acest fel celulele hipofizei anterioare sunt stimulate pentru secre?ia

hormonilor FSH ?i ICSH.

Hormonul ICSH (Intersti?ial Cells Stimulating Hormone) stimuleaz?

secre?ia celulelor intersti?iale Leydig, respectiv secre?ia de androgeni,

hormoni care men?in reactivitatea sistemului nervos ?i stabilesc un anumit

grad de excitabilitate. Androgenii preg?tesc epiteliul germinativ s?

r?spund? la FSH, men?in troficitatea tubilor seminiferi ?i a liniei

seminale, fiind indispensabili unei spermiogeneze normale, contribuie la

transportul spermiilor ?i la copulare. Hormonii androgeni determin?

cre?terea organelor genitale оnainte de pubertate, a glandelor anexe,

dimorfismul ?i comportamentul sexual.

FSH-ul este implicat оn dezvoltarea stadiilor incipiente ale

spermiogenezei, aceasta fiind coordonat? de androgeni; testosteronul

asigur? diviziunea reduc?ional? a spermiocitelor primare, formarea

spermidelor incipiente ?i apoi a spermiilor; balansa FSH-ICSH – androgeni

men?ine continuitatea spermiogenezei.

Ocitocina, hormon al hipotalamusului, determin? contrac?ia musculaturii

netede a canalelor seminale la fiecare 7-8 secunde, asigurвnd migra?ia

spermiilor prin tubii seminiferi ?i tranzitul epididimar al game?ilor, iar

оn timpul actului sexual contrac?iile musculaturii netede a c?ilor

spermatice ?i ale glandelor anexe asigur? eliminarea spermei (ejacularea).

Prin urmare, hormonii constituie o verig? importan?? оn lan?ul regl?rii

nervoase a proceselor sexuale. Оn afar? de hormonii hipofizari ?i cei

testiculari, оn procesul de reproduc?ie la masculi particip? ?i al?i

hormoni ca: hormonii secreta?i de suprarenal?, epinefrina care reduce

concentra?ia ?i mobilitatea spermiilor, tiroxina care are efect favorabil

asupra libidoului sexual, оn timp ce tiroidectomia suprim? procesele

sexuale.

Activitatea glandelor endocrine depinde de sistemul nervos. Datorit?

interac?iunii reciproce a sistemului nervos ?i celui endocrin este posibil?

declan?area actului sexual.

Actul sexual (monta, copula?ia sau coitul)

Actul sexual reprezint? un proces complicat de interac?iune reciproc?

care const? оn оmpreunarea a doi reproduc?tori de sexe opuse, оn urma

c?reia sperma masculului este depus? оn aparatului genital feminin. Actul

montei este asigurat de un mecanism neuroendocrin, la baza c?ruia st?

desf??urarea reflexelor sexuale necondi?ionate peste care s-au suprapus

reflexele condi?ionate.

Totalitatea reflexelor sexuale necondi?ionate constituia instinctul

sexual. Acesta se manifest? odat? cu apari?ia maturit??ii sexuale – moment

оn care оncep s? fie eliminate de pe ovar ovule mature ?i din testicul

spermatozoizii fertili.

Reac?ia organismului la hormonii sexuali se exprim? prin dorin?a de

оmpreunare, оn urma c?reia are loc actul de copula?ie.

Stimulii senzoriali externi (insola?ia, temperatura, lumina, semnalele

acustice, olfactive ?i tactile emise de masculi ?i femele оn c?lduri,

aspectele cantitative ?i calitative ale nutri?iei ?i altele) ac?ioneaz?

asupra sistemului nervos ?i hipotalamusului, antrenвnd mecanisme

neuroendocrine care stau la baza form?rii ?i manifest?rii reflexelor

sexuale.

Reflexele sexuale

Reflexele sexuale la majoritatea animalelor se succed оn urm?toarea

ordine: reflexul de erec?ie, de оmbr??i?are, de оmperechere sau

intromisiune ?i de ejaculare, toate acestea fiind precedate de c?utarea

partenerilor (reflexul de apropiere).

Reflexul de apropiere

C?utarea partenerilor se face prin semnale caracteristice emise de

femelele care transmit informa?ii despre starea lor de receptivitate ?i

ating masculii. Un rol important оn contactul dintre masculi ?i femele оl

au semnalele olfactive datorit? feromonilor, care determin? mirosul

specific al femelelor оn stadiul de excita?ie al ciclului sexual. Pentru

recunoa?terea partenerilor fona?ia ?i audi?ia constituie mijloace

deosebite.

La majoritatea speciilor, оn cadrul reflexului de apropiere masculii

adulmec? perineul ?i vulva femelelor, iar mirosul specific estral determin?

arm?sarul, taurul ?i berbecul s? adopte o postur? caracteristic?: оnal??

capul ?i ridic? buza superioar? dup? care treptat se excit?, se produce

erec?ia ?i se elimin? o cantitate mic? de secre?ie anex?.

Оncepвnd cu estrul, femelele prezint? o toleran?? sporit? fa?? de

masculi, se afl? оn apropierea lor, dar la tentativele de montare se

оndep?rteaz? sau оi atac? cu agresivitate. Femelele оn c?lduri devin

receptive, iar la apropierea masculilor adopt? de regul? o pozi?ie campat?,

ridic? coada ?i a?teapt? lini?tite monta.

Оn func?ie de specie reflexul de apropiere este cel mai evident la

arm?sar, care manifest? stare de agita?ie puternic?, nechez?turi frecvente,

adulmecarea regiunii vulvare, contact nazo-nazal timp de aproximativ cвteva

minute; uneori arm?sarul mu?c? iapa.

Berbecul se apropie de oaia оn c?lduri, o abordeaz? prin lovituri u?oare

cu capul ?i apoi, оn regiunea abdominal?, cu unul din membrele anterioare.

Vierul se plimb? оn jurul scroafei оn c?lduri, o оmpinge mai ales оn

regiunea flancului, scoate groh?ituri caracteristice, realizeaz? frecvente

contacte nazo-nazale ?i nazo-vulvare ?i saliveaz? abundent, pe m?sur? ce оi

cre?te treptat starea de excita?ie sexual?.

La taur reflexul de apropiere se manifest? prin mugete repetate,

saliva?ie ?i adulmecarea regiunii vulvare.

Reflexul de erec?ie

Erec?ia este reflexul sexual care о?i are sediul оn m?duva sacral? cu

contribu?ia scoar?ei cerebrale ?i a sistemului neuro-vegetativ.

Componentele nervoase parasimpatice care contribuie la erec?ie sunt

constituite din ramurile ventrale ale primelor 3 perechi de nervi sacrali,

din nervul splanhnic pelvin (cu rol оn vasodilata?ie ?i relaxarea

retractorului penian) al nervului pudend; ace?ti nervi stimuleaz? dilatarea

arterelor pelvine ?i оmpiedic? returul sвngelui venos din penis.

Erec?ia este asigurat? de afluxul sanguin оn cei doi corpi caverno?i

penieni ?i ?esutul spongios al uretrei, dilatarea sinusurilor cavernoase

fiind facilitat? de оncetinirea circula?iei de оntoarcere realizat? prin

contrac?ia musculaturii netede a corpilor caverno?i, ischiocaverno?i ?i

bulbospongio?i.

La taur оn timpul erec?iei, mu?chiul ischiocavernos produce 4-5

contrac?ii care pompeaz?, ridicвnd presiunea intrapenian? a sвngelui la

14000mm ai coloanei de mercur.

Exteriorizarea penisului la rumeg?toare ?i suine se produce ca urmare a

desfacerii “S”-ului penian.

Structura diferit? a penisului la arm?sar face ca presiunea maxim? din

corpii caverno?i s? fie de numai 1000mm coloan? de mercur.

La cвine erec?ia este ajutat? de contrac?ia sfincterului vulvar al

c??elei (?esut erectil vestibular) care urmeaz? intromisiunii ?i efectului

de pompare al mu?chiului ischiocavernos.

Timpul necesar erec?iei depline depinde de tipul organului copulator,

fiind оndelungat la tipul musculo-cavernos (arm?sar ?i cвine) ?i scurt la

tipul fibro-elastic (rumeg?toare ?i vier).

Reflexul de оmbr??i?are

Const? оn saltul masculului pe femela оn c?lduri ?i cuprinderea

flancurilor ei cu membrele anterioare. Arm?sarii ?i vierii prezint? o

manifestare intens? a reflexului de cuprindere pe cвnd la berbeci ?i tauri

acest reflex este mai pu?in evident. Fiind un reflex nespecific masculii

efectueaz? salturi pe femele care nu sunt оn c?lduri, al?i masculi sau

manechine. Acest reflex se produce numai оn cazul оn care masculul se poate

sprijini pe trenul posterior. Оn cazul unor tulbur?ri ale trenului

posterior (afec?iuni ale bazinului, articula?iilor, afec?iuni podale etc.)

masculul nu poate efectua saltul pe femel?.

Concomitent cu reflexul de salt ?i оmbr??i?are оncepe s? se manifeste ?i

reflexul de оmpreunare.

Reflexul de оmpreunare

Numit ?i reflexul de intromisiune sau coitul, el face parte din grupa

reflexelor necondi?ionate ?i const? оn introducerea penisului оn vaginul

femelei. Intromisiunea este condi?ionat? de erec?ie ?i salt. Dup?

introducerea penisului оn vagin, prin efectuarea unor mi?c?ri de trecere,

organul copulator percepe prin termina?iile nervoase de pe suprafa?a

glandului excita?iile termice ?i de presiune.

Aceste senza?i provoac? pe cale reflex? ejacularea prin excitarea

centrului ejacul?rii.

Intromisiunea penisului оn vagin este оnlesnit? de pozi?ia campat? a

femelei, de mucusul de c?lduri care tapeteaz? pere?ii vaginului, cвt ?i de

secre?iile glandelor anexe ale aparatului genital mascul.

Reflexul de ejaculare

Reflexul de ejaculare se produce оn urma intromisiunii ?i const? din

eliminarea spermei оn c?ile genitale.

Stimulii care ini?iaz? ejacularea pornesc de la gland, cei termici sunt

esen?iali la rumeg?toare, iar presiunea exercitat? de organul copulator

femel este caracteristic? necesar? pentru vier, cвine ?i arm?sar.

Contrac?iile succesive de tip peristaltic ini?iate la epididim ?i propagate

de-a lungul canalului deferent оmping treptat masa seminal? depozitat? la

nivelul epididimului sau ampulelor canalelor deferente pвn? la expulzarea

ei оn mediul exterior. Concomitent, componentele musculare netede din

pere?ii glandelor anexe se contract? ?i evacueaz? con?inutul acestora оn

uretr?.

Nervii simpatici care controleaz? ejacularea provin din perechile 2-5

lombari, sunt nervii pudenzi, hipogastrici ?i plexul pelvin; reflexul

ejacul?rii este stimulat de termina?iile nervoase din glandul penian.

Оn timpul ejacul?rii оncep s? func?ioneze succesiv glandele anexe ale

aparatului genital. Ini?ial, dup? reflexul de erec?ie se elimin? o

cantitate mic? de secre?ie produs? de glandele mucoasei uretrale ?i de

glandele bulbo-uretrale. Dup? secre?ia bulbo-uretral? se elimin? con?inutul

epididimului – masa de spermatozoizi, care se amestec? cu lichidul

prostatic ?i, оn sfвr?it, se elimin? secre?ia veziculelor (glandelor)

seminale.

Ejacularea poate fi sincron? ?i asincron?.

La rumeg?toare ejacularea se declan?eaz? sincron, adic? toate p?r?ile

componente ale spermei se elimin? оn acela?i timp.

La arm?sar, cвine ?i vier ejacularea se produce asincron: ini?ial se

elimin? secretul glandleor uretrale ?i bulbo-uretrale, ulterior se elimin?

masa de spermatozoizi amestecat? cu secretul glandei prostata ?i spre

sfвr?itul ejacul?rii se elimin? secretul glandelor seminale care оmpinge

sperma оn coarnele uterine; transformвndu-se оntr-o mas? gelatinoas?, la

monta natural? secre?ia seminal? оmpiedic? refularea spermei, constituind

un dop cleios biologic la nivelul lumenului cervical.

Reflexele sexuale la femele

Principalul mecanism fiziologic de reglare a algoritmului genetic al

reproduc]iei animalelor este instinctul sexual. Instinctul sexual (genetic)

se instaleaz? odat? cu maturitatea sexual? ?i se manifest? оn timpul

stadiului de excita?ie al ciclului sexual printr-un lan? de reflexe

necondi?ionate.

Оn succesiunea lor, ordinea reflexelor sexuale la femele este urm?toarea:

1. Reflexul erec?iei const? оn modificarea morfofiziologic? a aparatului

genital оnainte de mont? (coit). Prin erec?ie se produc procesele

indispensabile pentru a putea efectua actul sexual. La femelele

animalelor domestice erec?ia se materializeaz? оn tumefierea corpilor

caverno?i ai clitorisului, tumefierea vulvei ?i hiperemia activ? a

mucoaselor vaginului ?i cervixului, оn urma afluxului sanguin. Cecumul

se оntredeschide. Evolueaz? semnele estrului.

2. Reflexul de apropiere (locomotor) se caracterizeaz? prin c?utarea

partenerilor ?i atragerea masculilor. C?utarea masculilor se face prin

semnele caracteristice, care dau indica?ii asupra st?rii lor de

recep?ionare. Femela manifest? «ritualul de оngrijire» (mirosirea,

lingerea, mu?c?turile, jocul ?i lupta, atitudinea corporal?). Reflexul

de apropiere dup? timp coincide cu debutul fenomenului excita?iei

sexuale ?i treptat se schimb? cu reflexul de оmbr??i?are.

3. Reflexul de оmbr??i?are (maunting) se caracterizeaz? prin оncerc?ri

dese de a оnf?ptui saltul pe alte femele (sau masculi) ?i fixarea

corpului lor cu membrele anterioare. Femela se las? s?ltat? de alte

femele, dar nu admite saltul masculului. Reflexul culmin? cu fenomenul

de excita?ie sexual?.

4. Reflexul de оmperechere (de copula?ie, coitul), se manifest? prin

contractarea ritmic? a unor grupe de mu?chi ?i оndoirea coloanei

vertebrale. Femela se afl? оntr-o stare de excita?ie sexual? foarte

оnalt?. Clinic se remarc? nu numai mi?c?rile de copula?ie, dar ?i

luarea unei pozi?ii favorabile actului sexual. Reflexul se manifest?

numai оn timpul c?ldurilor ?i se оncheie cu ejacularea.

5. Reflexul de ejaculare la femele decurge оn dou? faze. Оn prima faz? se

elimin? secretul glandelor vestibulare ?i vaginale. Faza a doua a

ejacul?rii coincide cu momentul orgasmului. Оn acest timp apar

contrac?iile peristaltice, tetanice ale uterului ?i cervixului;

mucusul estral este aruncat din corpul uterin; la rumeg?toare mucusul

estral se scurge din abunden?? la fundul boltei vaginale.

La manifestarea reflexelor sexuale particip? diferite regiuni ale

sistemului nervos central ?i vegetativ, glande endocrine ?i factori

umorali. Valori sporite de estrogeni оn circuitul sanguin favorizeaz?

instalarea dominantei sexuale оn scoar?a cerebral?. Оn acest caz toate

sistemele organismului sunt mobilizate la оnf?ptuirea func?iei de

оnmul?ire. Este important de men?ionat оnsemn?tatea practic? a acestui

proces. Оn timpul dominantei sexuale la femele u?or se formeaz? reflexele

condi?ionate la mediul extern. Astfel, vacile deseori manifest? reac?ia

sexual? pozitiv? fa?? de operatorii pentru оns?mвn?area artificial?. Sunt

cunoscute cazuri, cвnd iepele ?i vacile care mai оnainte au fost

оns?mвn?ate, vin singure la punctul pentru оns?mвn?area artificial?. Cu

u?urin?? se formeaz? reflexe condi?ionate fa?? de masculii оncerc?tori.

Tipurile de mont? la diferite specii de animale ?i particularit??ile

actului sexual

Dup? specificitatea actului de mont? ?i locul de depunere a spermei

exist?:

- animalele cu оns?mвn?are natural? de tip vaginal, caracteristic

rumeg?toarelor;

- animalele cu оns?mвn?are natural? de tip uterin, exist? la cabaline,

suine ?i carnivore.

La animalele rumeg?toare, оn urma montei, sperma este depus? la nivelul

vaginului. Datorit? contrac?iilor uterine antiperistaltice de aspirare

circa 5% din spermatozoizi p?trund оn canalul cervical ?i uter. Restul

spermatozoizilor mor оn vagin, doar cei mai viguro?i pot trece prin cervix.

La animalele cu оns?mвn?are natural? de tip vaginal se constat?

urm?toarele caracteristici:

. actul montei are o durat? redus?: 2-5 secunde la ovine ?i 5-10 secunde

la taurine;

. func?ia glandelor anexe ale aparatului genital mascul ?i ejacularea se

desf??oar? sincron;

. volumul este redus (1-3 ml la berbec ?i 4-5 ml la taur), fiind

concentrat? оn spermatozoizi (2,5-3,5 mlrd/ml la berbec ?i 0,8-1,2

mlrd/ml la taur).

La animalele cu оns?mвn?are natural? de tip uterin, sperma оn urma

coitului, nimere?te оn corp ?i coarnele uterine. La aceste specii se

constat? urm?toarele:

. actul montei este prelungit (1-3 minute la cai; 10-15 minute la suine,

pвn? la 45 minute la cвini);

. glandele anexe genitale mascule func?ioneaz? succesiv оn timpul

coitului, prin urmare ejacularea este asincron?;

. volumul spermei este mare (la arm?sar 50-100ml, la vier 200-400ml, la

cвine 2-18ml) cu o concentra?ie redus? a spermatozoizilor).

La taurine actul montei const? оn cabrare, оmbr??i?are ?i efectuarea unor

mi?c?ri de explorare cu penisul de mic? amplitudine; imediat dup?

realizarea contactului cu mucoasa vulvar?, tarul execut? intromisiunea

printr-o penetrare violent? ?i un salt cu tot corpul, concomitent cu

ejacularea. Aceasta se produce la 1 secund? dup? contactul penisului cu

mucoasa vaginal?, eliminarea spermei avвnd o durat? de 0,3 secunde. Оn

timpul ejacul?rii glandul penian se r?suce?te u?or sau descrie o rota?ie

complet? de 360( оn sensul invers acelor de ceasornic ?i cu o amplitudine

de 6 cm оn diametru. Dup? ejaculare urmeaz? retragerea promt? a penisului

?i coborвrea lui.

Berbecul face saltul, execut? cвteva mi?c?ri de penetrare cu trenul

posterior, apoi coboar?; se produc astfel mai multe salturi оnaintea

intromisiunii propriu-zise, eviden?iate printr-o mi?care de penetrare

violent? ?i profund? a trenului posterior ?i a оntregului corp.

Datorit? erec?iei la berbec apendicele vermiform al penisului devine

rigid, dilata?ia uretrei de la baza acestuia se umple cu sperm?, iar

materialul seminal este expulzat sub presiune. Datorit? оngustimii meatului

urinar, jetul fiind orientat spre cervix.

La arm?sar actul montei se caracterizeaz? prin efectuarea unor mi?c?ri de

copulare caracteristice, оncepute imediat dup? intromisiune, cu o durat? de

pвn? la 1 minut ?i culminate cu ejacularea, care se eviden?iaz? prin

mi?c?rile ritmice ale cozii sau contrac?ia ritmic? a sfincterului anal. Cea

mai mare parte din sperm? este depus? оn uter, оntrucвt procesul uretral al

penisului p?trunde profund intracervical. Restul de sperm?, r?mas оn vagin

este оmpins de asemenea, оn uter prin mi?c?rile de copula?ie pe care le

efectueaz? penisul, asem?n?toare ale unui piston оntr-un cilindru.

Оn timpul montei la iap? se constat? o presiune negativ? оn uter,

realizat? printr-o inspirare adвnc? la intromisiune ?i ridicarea

abdomenului, capabil s? aspire circa 80ml de lichid prin cervixul relaxat.

Imediat dup? coit, оn vaginul iepelor se mai pot recupera 10-15ml sperm?

din cei 50-100ml ejacula?i.

Copula?ia dureaz? mai mult timp la vier; dup? salt, acesta efectueaz? o

serie de mi?c?ri de c?utare a vulvei cu penisul aflat оntr-o erec?ia

par?ial?. Intromisiunea eviden?iaz? mi?c?ri viguroase de copula?ie. Pe

toat? durata ejacul?rii vierul este imobil, lini?tit, оmbr??i?eaz? reflex

?i foarte strвns cu membrele anterioare femela. Extremitatea liber? a

penisului traverseaz? creasta care delimiteaz? vaginul anterior de cervix,

se inser? оn conductul spiralat endocervical, unde r?mвne blocat datorit?

corpilor caverno?i din timpul ejacul?rii.

Actul sexual la cвine prezint? dou? etape distincte. Prima, cu o durat?

de cвteva minute, const? оn realizarea intromisiunii pe seama rigidit??ii

asigurate de osul penian (erec?ia prematur? compromite intromisiunea) apoi

оn efectuarea unor mi?c?ri viguroase a trenului posterior, care induc

erec?ia deplin? a bulbilor penieni ce оmpiedic? retragerea organului

copulator mascul din c?ile genitale ale c??elei; frac?iunea spermatic? din

ejaculat este eliminat? оn circa 80 secunde, marcвnd sfвr?itul primei faze

a actului sexual. Etapa a doua dureaz? 3-45 minute оn care cei doi

parteneri se afl? оn pozi?ie crup? la crup?. Adoptarea acestei pozi?ii

determin? r?sucirea cu 180 grade оnapoia osului penian, fapt care

accentueaz? turgescen?a penisului prin оmpiedicarea evacu?rii sвngelui;

decuplarea se realizeaz? numai dup? relaxarea vulvei ?i a corpilor

vestibulari.

Оns?mвn?area animalelor

La reproducerea animalelor se folosesc dou? metode de оns?mвn?are:

natural? ?i artificial?.

La оns?mвn?area natural? cresc?torul alege ?i potrive?te reproduc?torii

?i asigur? condi?iile necesare pentru actul montei masculului cu femela

respectiv?. La оns?mвn?area artificial? actul montei (coitul) nu are loc:

sperma este depus? оn aparatul genital femel cu ajutorul unor instrumente

speciale.

Sistemele de mont?

Actul sexual la animale poart? denumirea de mont? sau coit. Pentru

realizarea montei sunt necesare urm?toarele condi?ii: femela s? fie оn

c?lduri ?i s? accepte masculul: masculul s? fie capabil de a efectua actul

copulator, adic? s? prezinte poten?? sexual?. Оn acest sens, el trebuie s?

manifeste оn mod corect reflexele sexuale.

Monta cunoa?te mai multe sisteme dintre care mai folosite sunt: monta

liber? ?i monta dirijat?.

Monta dirijat? (monta de mвn?). La acest sistem de mont? reproduc?torii

masculi se ?in separat de femele, care оn perioada de c?lduri sunt duse

pentru a fi montate. Actul montei se face оn prezen?a ?i sub supravegherea

atent? a personalului calificat. Cu acest prilej se face potrivirea

perechilor ?i se apreciaz? starea de s?n?tate a organelor genitale ale

femelelor оn c?lduri, pentru a evita оmboln?virea masculilor. Оnainte de

actul montei organele genitale ale femelelor se spal? cu ap? cald?, iar la

iap? coada se оnf??oar? cu o band? de tifon ?i se d? оntr-o parte.

Pentru buna desf??urare a activit??ii de reproducere prin sistemul de

mont? dirijat? este important? alegerea momentului optim pentru

оns?mвn?are. Оn acest scop se folosesc masculii оncerc?tori sau alte metode

de eviden?iere a femelelor оn c?lduri.

Vacile se monteaz? imediat ce au fost depistate оn c?lduri cu taurul

оncerc?tor sau pe baza comportamentului sexual ?i a semnelor clinice. De

obicei, la vaci se practic? o singur? mont? оntr-o perioad? de c?lduri.

Dac? dup? mont? c?ldurile persist?, la 10-12 ore monta se repet?.

Monta dirijat? la oi este superioar? celorlalte sisteme de mont?, fiindc?

reproduc?torul este admis s? efectueze monta numai la oile ce i-au fost

repartizate prin programul de ameliorare stabilit dinainte; descoperirea

oilor оn c?lduri se face diminea?a ?i seara cu berbecii оncerc?tori, iar

monta se efectueaz? imediat оn boxa berbecului ales, f?r? interven?ia

оngrijitorului. La oile cu coad? lat? (Karacul) este necesar? interven?ia

оngrijitorului, care ridic? coada oii, pentru ca berbecul s? o poat? monta.

Dac? perioada de c?lduri se prelunge?te, monta se repet? la 12-18 ore.

Pentru monta natural? dirijat?, depistarea corect? a scroafelor оn

c?lduri prezint? o importan?? deosebit?. Depistarea scroafelor оn c?lduri

se face cu ajutorul vierilor оncerc?tori, care sunt adu?i pe culoarul

dintre boxe. Scroafele оn c?lduri se apropie de marginea boxei, avвnd o

comportare caracteristic? ?i manifest? reflexul de imobilitate, la care se

adaug? ?i modific?rile de la nivelul organelor aparatului genital.

Scroafele оn c?lduri, sunt introduse оn boxa de mont? la vier, unde stau

pвn? se termin? actul montei. Dac? c?ldurile se prelungesc, monta se repet?

la 12-18 ore.

Descoperirea iepelor оn c?lduri se face la bara de оncercare, cu un

arm?sar.

Pentru a evita accidentele, iepele оnaintea actului montei se

despotcovesc, apoi se procedeaz? la conten?ia femelei cu dou? platlonge,

iar pe buza superioar? se aplic? o iava?a. Arm?sarul programat pentru mont?

este condus cu ajutorul a dou? pene de dou? persoane ?i va fi l?sat s?

efectueze saltul numai оn momentul cвnd penisul este оn erec?ie. Avвnd оn

vedere durata lung? a c?ldurilor, monta la iap? se repet? tot la 48 ore,

pвn? cвnd femela nu mai accept? arm?sarul.

Momentul optim pentru оns?mвn?area c??elelor se consider? ziua a 2-a a 4-

a dup? debutul c?ldurilor. Оns? avвnd оn vedere varia?iile posibile оn

termenii producerii ovula?iilor, c??elele se monteaz? de dou? ori, la

interval de 48 ore.

La reproducerea iepurilor pentru fiecare mascul se aleg 5-8 femele. оn

efectivele de reproduc?ie se introduc animale pubere: femele la vвrsta de 4-

5 luni ?i masculi оn vвrst? de 8 luni. Animalele se оntre?in оn cu?ti

individuale. Femela se introduce оn cu?ca masculului. Dup? coit iepuroaica

se separ? de mascul ?i la 1 or? monta se repet?. Un mascul poate efectua

zilnic 2-3 monte.

De?i spermatogeneza este un proces continuu, оntr-un interval de timp dat

masculii pot efectua un num?r limitat de monte, deoarece ejacularea

frecvent? reduce intensitatea libidoului, volumul ?i concentra?ia spermei

mai ales la masculii tineri. Datele asupra frecven?ei optime a coitusurilor

la masculi оn monta dirijat? sunt redate оn tabelul urm?tor.

Tabelul nr.

Frecven?a montelor la masculii principalelor specii de animale

|Specia |Masculi tineri |Masculi adul?i |

| |Nr. |Nr. femele/an|Nr. |Nr. femele/an |

| |monte/s?pt?mвn? | |monte/s?pt?mвn? | |

|Arm?sar |2-5 |15-40 |3-12 |30-50 |

|Taur |2-4 |20-60 |4-12 |60-100 |

|Vier |2-4 |10-20 |4-10 |30-60 |

|Berbec |6-12 |30-40 |6-24 |50-60 |

|Cвine |1-2 |20-40 |2-6 |30-88 |

Monta liber?. Оn cazul acestui sistem masculii se ?in оmpreun? cu

femelele, pe care le monteaz? pe m?sur? ce acestea intr? оn c?lduri. Acest

tip de mont? se efectueaz? f?r? controlul tehnic ?i, ca atare, prezint? o

serie de dezavantaje ?i anume:

. imposibilitatea ?inerii unor eviden?e zootehnice corecte, de unde

decurge inconvenientul necunoa?terii datei montei deci, a st?rii

fiziologice al efectivelor, al adopt?rii unei alimenta?ii diferen?iate

оn func?ie de vвrsta sarcinii, оn??rcarea ?i introducerea la timpul

potrivit al femelelor gestante оn maternitate ?i cunoa?terea

paternit??ii produ?ilor de concep?ie;

. lipsa controlului unor boli venerice cu transmitere prin actul montei,

cum ar fi bruceloza sau orhiepididimita infec?ioas? a ovinelor,

vibrioza sau trichomonoza genital? a bovinelor, alte virioze

epiteliotrope genitale;

. ob?inerea unor indici necorespunz?tori de reproduc?ie datorit? lipsei

totale a controlului calit??ii materialului seminal;

. epuizarea sexual? a masculilor prin efectuarea unui num?r nera?ional

?i neuniform de monte: оn reproducerea de tip liber, un taur monteaz?

fiecare femel? оn c?lduri оn medie de 1,73 ori ?i realizeaz? maximum

10 monte pe zi; un berbec realizeaz? 4,1 monte la fiecare oaie

receptiv? ?i pвn? la 29 monte pe zi.

Dintre avantajele montei libere se men?ioneaz?:

- prezen?a permanent? a masculilor оntre femele permite descoperirea la

timp a acestora оn c?lduri ?i efectuarea montelor repetate, asigurвndu-

se prin aceasta un procent ridicat de fecunditate;

- prezen?a masculului printre femele constituie pentru acestea un factor

biostimulator.

Variante ale montei libere sunt: la cai monta оn coseac? ?i monta оn

padoc, iar la oi – monta оn harem ?i monta pe clase.

Monta оn padoc – iepele destinate montei se оnchid оn padoc, unde se

introduce arm?sarul diminea?a ?i seara a cвte dou? ore. Restul timpului

arm?sarul se оntre?ine separat de iepe. A?a metod? de mont? permite

folosirea masculilor de valoare оnalt? pentru mont?.

Monta оn coseac? prevede оntre?inerea оn herghelii a 20-25 iepe pentru un

arm?sar. Herghelia se afl? la p??une sub supravegherea herghelegiului care

о?i noteaz? data montei.

Monta оn harem se practic? оn oierit ?i const? оn formarea unor turme de

40-50 de oi оn care se introduce un singur berbec, l?sвndu-se cu oile cel

pu?in dou? cicluri.

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11