ðåôåðàòû áåñïëàòíî

ÌÅÍÞ


Ãèíåêîëîãèÿ, àíäðîëîãèÿ è âîñïðîèçâåäåíèå äîìàøíèõ æèâîòíûõ

comportamentul sexual sunt dirijate de sistemul neuroendocrin. Ambele

influen?e, nervoas? ?i umoral?, stau în leg?turi reciproce ?i multiple.

Centrul principal al celor dou? dirij?ri este diencefalul care influen?eaz?

activitatea axei hipotalamo-hipofizare. Excita?iile nervoase pornesc direct

din encefal spre organele sexuale. Activitatea sexual? a diencefalului este

influen?at? de cortex, care se afl? în permanen?? sub efectul excita?iilor

interne ?i externe. Excita?iile care se repet? cu regularitate devin

dinamic stereotipe, l?sând urme în cortex. La repetarea excita?iilor apar

r?spunsuri, sub forma unor reflexe condi?ionate. Sub influen?a androgenilor

î?i fac apari?ia dou? câmpuri nervoase. Primul este centrul libidoului care

reac?ioneaz? sub efectul androgenilor. Centrul libidoului la masculi se

deosebe?te de cel al femelelor, printr-o activitate permanent?. Al doilea

câmp nervos sau centru este situat în diencefal. Activitatea acestuia nu

este specific? sexului ?i face parte din mecanismul circuitului func?ional

sexual.

Condi?ia apari?iei reflexelor sexuale este aceea ca în organism s?

circule cantit??i optime de androgeni, care s? determine o stare de

excita?ie a centrului libidoului. A?a cum se ?tie reflexele se împart în

înn?scute (necondi?ionate) ?i dobândite (condi?ionate).

Reflexele necondi?ionate se manifest? prin tendin?a de împreunare care

este caracteristic? tuturor organismelor. Peste reflexele înn?scute se

suprapun cele dobândite, care intensific? sau tempereaz? manifest?rile

activit??ii sexuale.

Ac?iunea reflexelor condi?ionate se realizeaz? cu ajutorul analizatorilor

vizuali, auditiv, olfactotactili. Pe aceste c?i activitatea sexual? este

intensificat?.

La realizarea reflexelor sexuale particip? aparate receptoare, senzitivo-

senzoriale, cu localizare în organele genitale, care sunt bogate în

termina?ii nervoase.

Termina?iile senzitive reac?ioneaz? la excita?iile pe care le transmit

sistemului nervos central, cele motoare provoac? contrac?ii musculare, iar

cele secretoare determin? eliberarea secre?iei glandelor anexe ale

aparatului genital.

Transmiterea la scoar?? a diferitor impulsuri din mediul ambiant (lumina,

temperatura, vederea unei femele în c?lduri etc.) se realizeaz? cu ajutorul

organelor de sim? (al v?zului, mirosului, auzului ?i sim?ului tactil).

Excitan?ii meidului extern produc impulsuri care se transmit pe aceste c?i:

la scoar?? ?i ac?ioneaz? asupra unui mecanism de excita?ie central, dar

numai când acesta este sensibilizat de hormonii androgeni.

De la nivelul scoar?ei pleac? impulsuri nervoase la hipotalamus, fiind

stimulat? eliberarea factorilor declan?atori RF (Releasing Factors). În

acest fel celulele hipofizei anterioare sunt stimulate pentru secre?ia

hormonilor FSH ?i ICSH.

Hormonul ICSH (Intersti?ial Cells Stimulating Hormone) stimuleaz?

secre?ia celulelor intersti?iale Leydig, respectiv secre?ia de androgeni,

hormoni care men?in reactivitatea sistemului nervos ?i stabilesc un anumit

grad de excitabilitate. Androgenii preg?tesc epiteliul germinativ s?

r?spund? la FSH, men?in troficitatea tubilor seminiferi ?i a liniei

seminale, fiind indispensabili unei spermiogeneze normale, contribuie la

transportul spermiilor ?i la copulare. Hormonii androgeni determin?

cre?terea organelor genitale înainte de pubertate, a glandelor anexe,

dimorfismul ?i comportamentul sexual.

FSH-ul este implicat în dezvoltarea stadiilor incipiente ale

spermiogenezei, aceasta fiind coordonat? de androgeni; testosteronul

asigur? diviziunea reduc?ional? a spermiocitelor primare, formarea

spermidelor incipiente ?i apoi a spermiilor; balansa FSH-ICSH – androgeni

men?ine continuitatea spermiogenezei.

Ocitocina, hormon al hipotalamusului, determin? contrac?ia musculaturii

netede a canalelor seminale la fiecare 7-8 secunde, asigurând migra?ia

spermiilor prin tubii seminiferi ?i tranzitul epididimar al game?ilor, iar

în timpul actului sexual contrac?iile musculaturii netede a c?ilor

spermatice ?i ale glandelor anexe asigur? eliminarea spermei (ejacularea).

Prin urmare, hormonii constituie o verig? importan?? în lan?ul regl?rii

nervoase a proceselor sexuale. În afar? de hormonii hipofizari ?i cei

testiculari, în procesul de reproduc?ie la masculi particip? ?i al?i

hormoni ca: hormonii secreta?i de suprarenal?, epinefrina care reduce

concentra?ia ?i mobilitatea spermiilor, tiroxina care are efect favorabil

asupra libidoului sexual, în timp ce tiroidectomia suprim? procesele

sexuale.

Activitatea glandelor endocrine depinde de sistemul nervos. Datorit?

interac?iunii reciproce a sistemului nervos ?i celui endocrin este posibil?

declan?area actului sexual.

Actul sexual (monta, copula?ia sau coitul)

Actul sexual reprezint? un proces complicat de interac?iune reciproc?

care const? în împreunarea a doi reproduc?tori de sexe opuse, în urma

c?reia sperma masculului este depus? în aparatului genital feminin. Actul

montei este asigurat de un mecanism neuroendocrin, la baza c?ruia st?

desf??urarea reflexelor sexuale necondi?ionate peste care s-au suprapus

reflexele condi?ionate.

Totalitatea reflexelor sexuale necondi?ionate constituia instinctul

sexual. Acesta se manifest? odat? cu apari?ia maturit??ii sexuale – moment

în care încep s? fie eliminate de pe ovar ovule mature ?i din testicul

spermatozoizii fertili.

Reac?ia organismului la hormonii sexuali se exprim? prin dorin?a de

împreunare, în urma c?reia are loc actul de copula?ie.

Stimulii senzoriali externi (insola?ia, temperatura, lumina, semnalele

acustice, olfactive ?i tactile emise de masculi ?i femele în c?lduri,

aspectele cantitative ?i calitative ale nutri?iei ?i altele) ac?ioneaz?

asupra sistemului nervos ?i hipotalamusului, antrenând mecanisme

neuroendocrine care stau la baza form?rii ?i manifest?rii reflexelor

sexuale.

Reflexele sexuale

Reflexele sexuale la majoritatea animalelor se succed în urm?toarea

ordine: reflexul de erec?ie, de îmbr??i?are, de împerechere sau

intromisiune ?i de ejaculare, toate acestea fiind precedate de c?utarea

partenerilor (reflexul de apropiere).

Reflexul de apropiere

C?utarea partenerilor se face prin semnale caracteristice emise de

femelele care transmit informa?ii despre starea lor de receptivitate ?i

ating masculii. Un rol important în contactul dintre masculi ?i femele îl

au semnalele olfactive datorit? feromonilor, care determin? mirosul

specific al femelelor în stadiul de excita?ie al ciclului sexual. Pentru

recunoa?terea partenerilor fona?ia ?i audi?ia constituie mijloace

deosebite.

La majoritatea speciilor, în cadrul reflexului de apropiere masculii

adulmec? perineul ?i vulva femelelor, iar mirosul specific estral determin?

arm?sarul, taurul ?i berbecul s? adopte o postur? caracteristic?: înal??

capul ?i ridic? buza superioar? dup? care treptat se excit?, se produce

erec?ia ?i se elimin? o cantitate mic? de secre?ie anex?.

Începând cu estrul, femelele prezint? o toleran?? sporit? fa?? de

masculi, se afl? în apropierea lor, dar la tentativele de montare se

îndep?rteaz? sau îi atac? cu agresivitate. Femelele în c?lduri devin

receptive, iar la apropierea masculilor adopt? de regul? o pozi?ie campat?,

ridic? coada ?i a?teapt? lini?tite monta.

În func?ie de specie reflexul de apropiere este cel mai evident la

arm?sar, care manifest? stare de agita?ie puternic?, nechez?turi frecvente,

adulmecarea regiunii vulvare, contact nazo-nazal timp de aproximativ câteva

minute; uneori arm?sarul mu?c? iapa.

Berbecul se apropie de oaia în c?lduri, o abordeaz? prin lovituri u?oare

cu capul ?i apoi, în regiunea abdominal?, cu unul din membrele anterioare.

Vierul se plimb? în jurul scroafei în c?lduri, o împinge mai ales în

regiunea flancului, scoate groh?ituri caracteristice, realizeaz? frecvente

contacte nazo-nazale ?i nazo-vulvare ?i saliveaz? abundent, pe m?sur? ce îi

cre?te treptat starea de excita?ie sexual?.

La taur reflexul de apropiere se manifest? prin mugete repetate,

saliva?ie ?i adulmecarea regiunii vulvare.

Reflexul de erec?ie

Erec?ia este reflexul sexual care î?i are sediul în m?duva sacral? cu

contribu?ia scoar?ei cerebrale ?i a sistemului neuro-vegetativ.

Componentele nervoase parasimpatice care contribuie la erec?ie sunt

constituite din ramurile ventrale ale primelor 3 perechi de nervi sacrali,

din nervul splanhnic pelvin (cu rol în vasodilata?ie ?i relaxarea

retractorului penian) al nervului pudend; ace?ti nervi stimuleaz? dilatarea

arterelor pelvine ?i împiedic? returul sângelui venos din penis.

Erec?ia este asigurat? de afluxul sanguin în cei doi corpi caverno?i

penieni ?i ?esutul spongios al uretrei, dilatarea sinusurilor cavernoase

fiind facilitat? de încetinirea circula?iei de întoarcere realizat? prin

contrac?ia musculaturii netede a corpilor caverno?i, ischiocaverno?i ?i

bulbospongio?i.

La taur în timpul erec?iei, mu?chiul ischiocavernos produce 4-5

contrac?ii care pompeaz?, ridicând presiunea intrapenian? a sângelui la

14000mm ai coloanei de mercur.

Exteriorizarea penisului la rumeg?toare ?i suine se produce ca urmare a

desfacerii “S”-ului penian.

Structura diferit? a penisului la arm?sar face ca presiunea maxim? din

corpii caverno?i s? fie de numai 1000mm coloan? de mercur.

La câine erec?ia este ajutat? de contrac?ia sfincterului vulvar al

c??elei (?esut erectil vestibular) care urmeaz? intromisiunii ?i efectului

de pompare al mu?chiului ischiocavernos.

Timpul necesar erec?iei depline depinde de tipul organului copulator,

fiind îndelungat la tipul musculo-cavernos (arm?sar ?i câine) ?i scurt la

tipul fibro-elastic (rumeg?toare ?i vier).

Reflexul de îmbr??i?are

Const? în saltul masculului pe femela în c?lduri ?i cuprinderea

flancurilor ei cu membrele anterioare. Arm?sarii ?i vierii prezint? o

manifestare intens? a reflexului de cuprindere pe când la berbeci ?i tauri

acest reflex este mai pu?in evident. Fiind un reflex nespecific masculii

efectueaz? salturi pe femele care nu sunt în c?lduri, al?i masculi sau

manechine. Acest reflex se produce numai în cazul în care masculul se poate

sprijini pe trenul posterior. În cazul unor tulbur?ri ale trenului

posterior (afec?iuni ale bazinului, articula?iilor, afec?iuni podale etc.)

masculul nu poate efectua saltul pe femel?.

Concomitent cu reflexul de salt ?i îmbr??i?are începe s? se manifeste ?i

reflexul de împreunare.

Reflexul de împreunare

Numit ?i reflexul de intromisiune sau coitul, el face parte din grupa

reflexelor necondi?ionate ?i const? în introducerea penisului în vaginul

femelei. Intromisiunea este condi?ionat? de erec?ie ?i salt. Dup?

introducerea penisului în vagin, prin efectuarea unor mi?c?ri de trecere,

organul copulator percepe prin termina?iile nervoase de pe suprafa?a

glandului excita?iile termice ?i de presiune.

Aceste senza?i provoac? pe cale reflex? ejacularea prin excitarea

centrului ejacul?rii.

Intromisiunea penisului în vagin este înlesnit? de pozi?ia campat? a

femelei, de mucusul de c?lduri care tapeteaz? pere?ii vaginului, cât ?i de

secre?iile glandelor anexe ale aparatului genital mascul.

Reflexul de ejaculare

Reflexul de ejaculare se produce în urma intromisiunii ?i const? din

eliminarea spermei în c?ile genitale.

Stimulii care ini?iaz? ejacularea pornesc de la gland, cei termici sunt

esen?iali la rumeg?toare, iar presiunea exercitat? de organul copulator

femel este caracteristic? necesar? pentru vier, câine ?i arm?sar.

Contrac?iile succesive de tip peristaltic ini?iate la epididim ?i propagate

de-a lungul canalului deferent împing treptat masa seminal? depozitat? la

nivelul epididimului sau ampulelor canalelor deferente pân? la expulzarea

ei în mediul exterior. Concomitent, componentele musculare netede din

pere?ii glandelor anexe se contract? ?i evacueaz? con?inutul acestora în

uretr?.

Nervii simpatici care controleaz? ejacularea provin din perechile 2-5

lombari, sunt nervii pudenzi, hipogastrici ?i plexul pelvin; reflexul

ejacul?rii este stimulat de termina?iile nervoase din glandul penian.

În timpul ejacul?rii încep s? func?ioneze succesiv glandele anexe ale

aparatului genital. Ini?ial, dup? reflexul de erec?ie se elimin? o

cantitate mic? de secre?ie produs? de glandele mucoasei uretrale ?i de

glandele bulbo-uretrale. Dup? secre?ia bulbo-uretral? se elimin? con?inutul

epididimului – masa de spermatozoizi, care se amestec? cu lichidul

prostatic ?i, în sfâr?it, se elimin? secre?ia veziculelor (glandelor)

seminale.

Ejacularea poate fi sincron? ?i asincron?.

La rumeg?toare ejacularea se declan?eaz? sincron, adic? toate p?r?ile

componente ale spermei se elimin? în acela?i timp.

La arm?sar, câine ?i vier ejacularea se produce asincron: ini?ial se

elimin? secretul glandleor uretrale ?i bulbo-uretrale, ulterior se elimin?

masa de spermatozoizi amestecat? cu secretul glandei prostata ?i spre

sfâr?itul ejacul?rii se elimin? secretul glandelor seminale care împinge

sperma în coarnele uterine; transformându-se într-o mas? gelatinoas?, la

monta natural? secre?ia seminal? împiedic? refularea spermei, constituind

un dop cleios biologic la nivelul lumenului cervical.

Reflexele sexuale la femele

Principalul mecanism fiziologic de reglare a algoritmului genetic al

reproduc]iei animalelor este instinctul sexual. Instinctul sexual (genetic)

se instaleaz? odat? cu maturitatea sexual? ?i se manifest? în timpul

stadiului de excita?ie al ciclului sexual printr-un lan? de reflexe

necondi?ionate.

În succesiunea lor, ordinea reflexelor sexuale la femele este urm?toarea:

1. Reflexul erec?iei const? în modificarea morfofiziologic? a aparatului

genital înainte de mont? (coit). Prin erec?ie se produc procesele

indispensabile pentru a putea efectua actul sexual. La femelele

animalelor domestice erec?ia se materializeaz? în tumefierea corpilor

caverno?i ai clitorisului, tumefierea vulvei ?i hiperemia activ? a

mucoaselor vaginului ?i cervixului, în urma afluxului sanguin. Cecumul

se întredeschide. Evolueaz? semnele estrului.

2. Reflexul de apropiere (locomotor) se caracterizeaz? prin c?utarea

partenerilor ?i atragerea masculilor. C?utarea masculilor se face prin

semnele caracteristice, care dau indica?ii asupra st?rii lor de

recep?ionare. Femela manifest? «ritualul de îngrijire» (mirosirea,

lingerea, mu?c?turile, jocul ?i lupta, atitudinea corporal?). Reflexul

de apropiere dup? timp coincide cu debutul fenomenului excita?iei

sexuale ?i treptat se schimb? cu reflexul de îmbr??i?are.

3. Reflexul de îmbr??i?are (maunting) se caracterizeaz? prin încerc?ri

dese de a înf?ptui saltul pe alte femele (sau masculi) ?i fixarea

corpului lor cu membrele anterioare. Femela se las? s?ltat? de alte

femele, dar nu admite saltul masculului. Reflexul culmin? cu fenomenul

de excita?ie sexual?.

4. Reflexul de împerechere (de copula?ie, coitul), se manifest? prin

contractarea ritmic? a unor grupe de mu?chi ?i îndoirea coloanei

vertebrale. Femela se afl? într-o stare de excita?ie sexual? foarte

înalt?. Clinic se remarc? nu numai mi?c?rile de copula?ie, dar ?i

luarea unei pozi?ii favorabile actului sexual. Reflexul se manifest?

numai în timpul c?ldurilor ?i se încheie cu ejacularea.

5. Reflexul de ejaculare la femele decurge în dou? faze. În prima faz? se

elimin? secretul glandelor vestibulare ?i vaginale. Faza a doua a

ejacul?rii coincide cu momentul orgasmului. În acest timp apar

contrac?iile peristaltice, tetanice ale uterului ?i cervixului;

mucusul estral este aruncat din corpul uterin; la rumeg?toare mucusul

estral se scurge din abunden?? la fundul boltei vaginale.

La manifestarea reflexelor sexuale particip? diferite regiuni ale

sistemului nervos central ?i vegetativ, glande endocrine ?i factori

umorali. Valori sporite de estrogeni în circuitul sanguin favorizeaz?

instalarea dominantei sexuale în scoar?a cerebral?. În acest caz toate

sistemele organismului sunt mobilizate la înf?ptuirea func?iei de

înmul?ire. Este important de men?ionat însemn?tatea practic? a acestui

proces. În timpul dominantei sexuale la femele u?or se formeaz? reflexele

condi?ionate la mediul extern. Astfel, vacile deseori manifest? reac?ia

sexual? pozitiv? fa?? de operatorii pentru îns?mân?area artificial?. Sunt

cunoscute cazuri, când iepele ?i vacile care mai înainte au fost

îns?mân?ate, vin singure la punctul pentru îns?mân?area artificial?. Cu

u?urin?? se formeaz? reflexe condi?ionate fa?? de masculii încerc?tori.

Tipurile de mont? la diferite specii de animale ?i particularit??ile

actului sexual

Dup? specificitatea actului de mont? ?i locul de depunere a spermei

exist?:

- animalele cu îns?mân?are natural? de tip vaginal, caracteristic

rumeg?toarelor;

- animalele cu îns?mân?are natural? de tip uterin, exist? la cabaline,

suine ?i carnivore.

La animalele rumeg?toare, în urma montei, sperma este depus? la nivelul

vaginului. Datorit? contrac?iilor uterine antiperistaltice de aspirare

circa 5% din spermatozoizi p?trund în canalul cervical ?i uter. Restul

spermatozoizilor mor în vagin, doar cei mai viguro?i pot trece prin cervix.

La animalele cu îns?mân?are natural? de tip vaginal se constat?

urm?toarele caracteristici:

. actul montei are o durat? redus?: 2-5 secunde la ovine ?i 5-10 secunde

la taurine;

. func?ia glandelor anexe ale aparatului genital mascul ?i ejacularea se

desf??oar? sincron;

. volumul este redus (1-3 ml la berbec ?i 4-5 ml la taur), fiind

concentrat? în spermatozoizi (2,5-3,5 mlrd/ml la berbec ?i 0,8-1,2

mlrd/ml la taur).

La animalele cu îns?mân?are natural? de tip uterin, sperma în urma

coitului, nimere?te în corp ?i coarnele uterine. La aceste specii se

constat? urm?toarele:

. actul montei este prelungit (1-3 minute la cai; 10-15 minute la suine,

pân? la 45 minute la câini);

. glandele anexe genitale mascule func?ioneaz? succesiv în timpul

coitului, prin urmare ejacularea este asincron?;

. volumul spermei este mare (la arm?sar 50-100ml, la vier 200-400ml, la

câine 2-18ml) cu o concentra?ie redus? a spermatozoizilor).

La taurine actul montei const? în cabrare, îmbr??i?are ?i efectuarea unor

mi?c?ri de explorare cu penisul de mic? amplitudine; imediat dup?

realizarea contactului cu mucoasa vulvar?, tarul execut? intromisiunea

printr-o penetrare violent? ?i un salt cu tot corpul, concomitent cu

ejacularea. Aceasta se produce la 1 secund? dup? contactul penisului cu

mucoasa vaginal?, eliminarea spermei având o durat? de 0,3 secunde. În

timpul ejacul?rii glandul penian se r?suce?te u?or sau descrie o rota?ie

complet? de 360( în sensul invers acelor de ceasornic ?i cu o amplitudine

de 6 cm în diametru. Dup? ejaculare urmeaz? retragerea promt? a penisului

?i coborârea lui.

Berbecul face saltul, execut? câteva mi?c?ri de penetrare cu trenul

posterior, apoi coboar?; se produc astfel mai multe salturi înaintea

intromisiunii propriu-zise, eviden?iate printr-o mi?care de penetrare

violent? ?i profund? a trenului posterior ?i a întregului corp.

Datorit? erec?iei la berbec apendicele vermiform al penisului devine

rigid, dilata?ia uretrei de la baza acestuia se umple cu sperm?, iar

materialul seminal este expulzat sub presiune. Datorit? îngustimii meatului

urinar, jetul fiind orientat spre cervix.

La arm?sar actul montei se caracterizeaz? prin efectuarea unor mi?c?ri de

copulare caracteristice, începute imediat dup? intromisiune, cu o durat? de

pân? la 1 minut ?i culminate cu ejacularea, care se eviden?iaz? prin

mi?c?rile ritmice ale cozii sau contrac?ia ritmic? a sfincterului anal. Cea

mai mare parte din sperm? este depus? în uter, întrucât procesul uretral al

penisului p?trunde profund intracervical. Restul de sperm?, r?mas în vagin

este împins de asemenea, în uter prin mi?c?rile de copula?ie pe care le

efectueaz? penisul, asem?n?toare ale unui piston într-un cilindru.

În timpul montei la iap? se constat? o presiune negativ? în uter,

realizat? printr-o inspirare adânc? la intromisiune ?i ridicarea

abdomenului, capabil s? aspire circa 80ml de lichid prin cervixul relaxat.

Imediat dup? coit, în vaginul iepelor se mai pot recupera 10-15ml sperm?

din cei 50-100ml ejacula?i.

Copula?ia dureaz? mai mult timp la vier; dup? salt, acesta efectueaz? o

serie de mi?c?ri de c?utare a vulvei cu penisul aflat într-o erec?ia

par?ial?. Intromisiunea eviden?iaz? mi?c?ri viguroase de copula?ie. Pe

toat? durata ejacul?rii vierul este imobil, lini?tit, îmbr??i?eaz? reflex

?i foarte strâns cu membrele anterioare femela. Extremitatea liber? a

penisului traverseaz? creasta care delimiteaz? vaginul anterior de cervix,

se inser? în conductul spiralat endocervical, unde r?mâne blocat datorit?

corpilor caverno?i din timpul ejacul?rii.

Actul sexual la câine prezint? dou? etape distincte. Prima, cu o durat?

de câteva minute, const? în realizarea intromisiunii pe seama rigidit??ii

asigurate de osul penian (erec?ia prematur? compromite intromisiunea) apoi

în efectuarea unor mi?c?ri viguroase a trenului posterior, care induc

erec?ia deplin? a bulbilor penieni ce împiedic? retragerea organului

copulator mascul din c?ile genitale ale c??elei; frac?iunea spermatic? din

ejaculat este eliminat? în circa 80 secunde, marcând sfâr?itul primei faze

a actului sexual. Etapa a doua dureaz? 3-45 minute în care cei doi

parteneri se afl? în pozi?ie crup? la crup?. Adoptarea acestei pozi?ii

determin? r?sucirea cu 180 grade înapoia osului penian, fapt care

accentueaz? turgescen?a penisului prin împiedicarea evacu?rii sângelui;

decuplarea se realizeaz? numai dup? relaxarea vulvei ?i a corpilor

vestibulari.

Îns?mân?area animalelor

La reproducerea animalelor se folosesc dou? metode de îns?mân?are:

natural? ?i artificial?.

La îns?mân?area natural? cresc?torul alege ?i potrive?te reproduc?torii

?i asigur? condi?iile necesare pentru actul montei masculului cu femela

respectiv?. La îns?mân?area artificial? actul montei (coitul) nu are loc:

sperma este depus? în aparatul genital femel cu ajutorul unor instrumente

speciale.

Sistemele de mont?

Actul sexual la animale poart? denumirea de mont? sau coit. Pentru

realizarea montei sunt necesare urm?toarele condi?ii: femela s? fie în

c?lduri ?i s? accepte masculul: masculul s? fie capabil de a efectua actul

copulator, adic? s? prezinte poten?? sexual?. În acest sens, el trebuie s?

manifeste în mod corect reflexele sexuale.

Monta cunoa?te mai multe sisteme dintre care mai folosite sunt: monta

liber? ?i monta dirijat?.

Monta dirijat? (monta de mân?). La acest sistem de mont? reproduc?torii

masculi se ?in separat de femele, care în perioada de c?lduri sunt duse

pentru a fi montate. Actul montei se face în prezen?a ?i sub supravegherea

atent? a personalului calificat. Cu acest prilej se face potrivirea

perechilor ?i se apreciaz? starea de s?n?tate a organelor genitale ale

femelelor în c?lduri, pentru a evita îmboln?virea masculilor. Înainte de

actul montei organele genitale ale femelelor se spal? cu ap? cald?, iar la

iap? coada se înf??oar? cu o band? de tifon ?i se d? într-o parte.

Pentru buna desf??urare a activit??ii de reproducere prin sistemul de

mont? dirijat? este important? alegerea momentului optim pentru

îns?mân?are. În acest scop se folosesc masculii încerc?tori sau alte metode

de eviden?iere a femelelor în c?lduri.

Vacile se monteaz? imediat ce au fost depistate în c?lduri cu taurul

încerc?tor sau pe baza comportamentului sexual ?i a semnelor clinice. De

obicei, la vaci se practic? o singur? mont? într-o perioad? de c?lduri.

Dac? dup? mont? c?ldurile persist?, la 10-12 ore monta se repet?.

Monta dirijat? la oi este superioar? celorlalte sisteme de mont?, fiindc?

reproduc?torul este admis s? efectueze monta numai la oile ce i-au fost

repartizate prin programul de ameliorare stabilit dinainte; descoperirea

oilor în c?lduri se face diminea?a ?i seara cu berbecii încerc?tori, iar

monta se efectueaz? imediat în boxa berbecului ales, f?r? interven?ia

îngrijitorului. La oile cu coad? lat? (Karacul) este necesar? interven?ia

îngrijitorului, care ridic? coada oii, pentru ca berbecul s? o poat? monta.

Dac? perioada de c?lduri se prelunge?te, monta se repet? la 12-18 ore.

Pentru monta natural? dirijat?, depistarea corect? a scroafelor în

c?lduri prezint? o importan?? deosebit?. Depistarea scroafelor în c?lduri

se face cu ajutorul vierilor încerc?tori, care sunt adu?i pe culoarul

dintre boxe. Scroafele în c?lduri se apropie de marginea boxei, având o

comportare caracteristic? ?i manifest? reflexul de imobilitate, la care se

adaug? ?i modific?rile de la nivelul organelor aparatului genital.

Scroafele în c?lduri, sunt introduse în boxa de mont? la vier, unde stau

pân? se termin? actul montei. Dac? c?ldurile se prelungesc, monta se repet?

la 12-18 ore.

Descoperirea iepelor în c?lduri se face la bara de încercare, cu un

arm?sar.

Pentru a evita accidentele, iepele înaintea actului montei se

despotcovesc, apoi se procedeaz? la conten?ia femelei cu dou? platlonge,

iar pe buza superioar? se aplic? o iava?a. Arm?sarul programat pentru mont?

este condus cu ajutorul a dou? pene de dou? persoane ?i va fi l?sat s?

efectueze saltul numai în momentul când penisul este în erec?ie. Având în

vedere durata lung? a c?ldurilor, monta la iap? se repet? tot la 48 ore,

pân? când femela nu mai accept? arm?sarul.

Momentul optim pentru îns?mân?area c??elelor se consider? ziua a 2-a a 4-

a dup? debutul c?ldurilor. Îns? având în vedere varia?iile posibile în

termenii producerii ovula?iilor, c??elele se monteaz? de dou? ori, la

interval de 48 ore.

La reproducerea iepurilor pentru fiecare mascul se aleg 5-8 femele. în

efectivele de reproduc?ie se introduc animale pubere: femele la vârsta de 4-

5 luni ?i masculi în vârst? de 8 luni. Animalele se între?in în cu?ti

individuale. Femela se introduce în cu?ca masculului. Dup? coit iepuroaica

se separ? de mascul ?i la 1 or? monta se repet?. Un mascul poate efectua

zilnic 2-3 monte.

De?i spermatogeneza este un proces continuu, într-un interval de timp dat

masculii pot efectua un num?r limitat de monte, deoarece ejacularea

frecvent? reduce intensitatea libidoului, volumul ?i concentra?ia spermei

mai ales la masculii tineri. Datele asupra frecven?ei optime a coitusurilor

la masculi în monta dirijat? sunt redate în tabelul urm?tor.

Tabelul nr.

Frecven?a montelor la masculii principalelor specii de animale

|Specia |Masculi tineri |Masculi adul?i |

| |Nr. |Nr. femele/an|Nr. |Nr. femele/an |

| |monte/s?pt?mân? | |monte/s?pt?mân? | |

|Arm?sar |2-5 |15-40 |3-12 |30-50 |

|Taur |2-4 |20-60 |4-12 |60-100 |

|Vier |2-4 |10-20 |4-10 |30-60 |

|Berbec |6-12 |30-40 |6-24 |50-60 |

|Câine |1-2 |20-40 |2-6 |30-88 |

Monta liber?. În cazul acestui sistem masculii se ?in împreun? cu

femelele, pe care le monteaz? pe m?sur? ce acestea intr? în c?lduri. Acest

tip de mont? se efectueaz? f?r? controlul tehnic ?i, ca atare, prezint? o

serie de dezavantaje ?i anume:

. imposibilitatea ?inerii unor eviden?e zootehnice corecte, de unde

decurge inconvenientul necunoa?terii datei montei deci, a st?rii

fiziologice al efectivelor, al adopt?rii unei alimenta?ii diferen?iate

în func?ie de vârsta sarcinii, în??rcarea ?i introducerea la timpul

potrivit al femelelor gestante în maternitate ?i cunoa?terea

paternit??ii produ?ilor de concep?ie;

. lipsa controlului unor boli venerice cu transmitere prin actul montei,

cum ar fi bruceloza sau orhiepididimita infec?ioas? a ovinelor,

vibrioza sau trichomonoza genital? a bovinelor, alte virioze

epiteliotrope genitale;

. ob?inerea unor indici necorespunz?tori de reproduc?ie datorit? lipsei

totale a controlului calit??ii materialului seminal;

. epuizarea sexual? a masculilor prin efectuarea unui num?r nera?ional

?i neuniform de monte: în reproducerea de tip liber, un taur monteaz?

fiecare femel? în c?lduri în medie de 1,73 ori ?i realizeaz? maximum

10 monte pe zi; un berbec realizeaz? 4,1 monte la fiecare oaie

receptiv? ?i pân? la 29 monte pe zi.

Dintre avantajele montei libere se men?ioneaz?:

- prezen?a permanent? a masculilor între femele permite descoperirea la

timp a acestora în c?lduri ?i efectuarea montelor repetate, asigurându-

se prin aceasta un procent ridicat de fecunditate;

- prezen?a masculului printre femele constituie pentru acestea un factor

biostimulator.

Variante ale montei libere sunt: la cai monta în coseac? ?i monta în

padoc, iar la oi – monta în harem ?i monta pe clase.

Monta în padoc – iepele destinate montei se închid în padoc, unde se

introduce arm?sarul diminea?a ?i seara a câte dou? ore. Restul timpului

arm?sarul se între?ine separat de iepe. A?a metod? de mont? permite

folosirea masculilor de valoare înalt? pentru mont?.

Monta în coseac? prevede între?inerea în herghelii a 20-25 iepe pentru un

arm?sar. Herghelia se afl? la p??une sub supravegherea herghelegiului care

î?i noteaz? data montei.

Monta în harem se practic? în oierit ?i const? în formarea unor turme de

40-50 de oi în care se introduce un singur berbec, l?sându-se cu oile cel

pu?in dou? cicluri.

Ñòðàíèöû: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11


Copyright © 2012 ã.
Ïðè èñïîëüçîâàíèè ìàòåðèàëîâ - ññûëêà íà ñàéò îáÿçàòåëüíà.