Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных
?i acumularea lichidului sero-mucos оn vagin, precum ?i m?rirea mamelelor.
Vulva are o culoare ro?ie vie. Frotiul vaginal con?ine celule mari
anucleate, care constituie un semn mai sigur al c?ldurilor decвt
manifestarea libidoului.
Chiar din primele zile dup? f?tare, pe ovare la iepuroaic? se observ?
foliculi maturi, de aceea montarea lor se soldeaz? cu parvenirea unei noi
gesta?ii.
Reglarea neuro-endocrin? a ciclului sexual la femele
Cunoa?terea mecanismelor de reglare a ciclului sexual la animale este
necesar? atвt pentru elucidarea multor st?ri patologice, cвt ?i pentru
alegerea corect? a metodelor ?i remediilor de dirijare a proceselor
sexuale.
Apari?ia primului ciclu sexual marcheaz? stadiul оn care atвt sistemul
neuro-endocrin, cвt ?i aparatul genital au ajuns la un anumit grad de
maturizare ?i receptivitate, care permit interac?iuni corelative capabile
s? duc? la elaborarea ovulelor mature, la comportamentul caracteristic al
femelelor оn c?lduri, la preg?tirea endometrului pentru nida?ie.
La coordonarea ciclului sexual particip? оn egal? m?sur? sistemul nervos
?i cel endocrin, principala punte de leg?tur? dintre neuro- ?i
endocrinofiziologie fiind neurosecre?ia.
Calitatea оnalt? a func?iei de reproduc?ie depinde de condi?iile mediului
extern, care stimuleaz? mecanismele interne de reglare. Insola?ia,
alimenta?ia ?i contactul cu masculul sunt factorii externi principali care
condi?ioneaz? manifestarea func?iei sexuale.
Dac? individul a ajuns la maturitate sexual?, excitan?ii pozitivi ai
mediului extern conduc la apari?ia reflexelor opto-, olfacto- ?i fono-
sexuale, iar alimenta?ia ra?ional? asigur? un metabolism corespunz?tor cu
ac?iune favorabil? asupra оntregului sistem neuro-endocrin. Sistemul
nervos, оn acest sens, joac? rolul cel mai important, realizвnd оn
colaborare cu hipotalamusul ?i hipofiza o armonie neuro-hormonal?, оn
cadrul c?reia se desf??oar? activitatea sexual?.
Un rol important pentru reproduc?ie оl are modificarea tonusului
sistemului nervos simpatic ?i parasimpatic. Astfel, la o femel? negestant?,
оn condi?iile unor factori de mediu favorabili de la ovula?ie ?i pвn? la
concep?ie, preponderen?? are tonusul nervos parasimpatic. Оn cazul unor
condi?ii de furajare, оntre?inere ?i microclim? necorespunz?toare domin?
sistemul simpatic, atr?gвnd dup? sine dereglarea ?i оntreruperea ciclului
sexual. Sistemul nervos vegetativ ac?ioneaz? prin intermediul plexului
spermatic intern ?i ganglionilor intramurali.
Un rol important оn activitatea de reproduc?ie o au, dup? cum s-a ar?tat,
factorii de mediu ca lumina ?i temperatura. Prim?vara ?i vara domin?, оn
cea mai mare parte, undele lungi (infraro?ii). Excitan?ii care pornesc de
la retin? ?i traverseaz? traseul optico-hipotalamo-hipofizar fac ca
hipofiza ?i tiroida s? r?spund? diferit la calitatea radia?iilor solare.
Sub influen?a radia?iilor de prim?var? ?i a cre?terii temperaturii,
activitatea tiroidei scade la nivel normal. Iarna ?i toamna, sub ac?iunea
razelor infraro?ii, tiroida ac?ioneaz? mai intens ?i secret? cantit??i mai
mari de tiroxin?. Ciclul sexual la femele este dereglat оn timpul zilelor
prea c?lduroase; ca atare scade concep?ia, оntrucвt scade activitatea
tiroidei ?i a metabolismului.
Mecanismul neuro-endocrin de reglare a ciclului sexual este urm?torul:
Diferi?ii stimuli senzoriali externi (intensitatea luminii ?i durata
zilei, temperatura mediului ambiant, semnalele acustice ?i olfactive emise
de masculi, aspectele cantitative ?i calitative ale nutri?iei ?i altele)
ac?ioneaz? asupra sistemului nervos central, prin intermediul
analizatorilor, provocвnd impulsuri la nivelul centrilor hipotalamici.
Celulele neurosecretoare din ace?ti centri transmit pe calea sistemului
port-hipotalamo-hipofizar declan?atori de secre?ie, RH (Releasing Hormons)
sau RF (Releasing Factors) pentru hipofiz?; ace?ti hormoni induc elaborarea
?i eliberarea hormonilor gonadotropi antero-hipofizari, a prolactinei ?i a
altor hormoni tropi hipofizari.
Оn sfera reproducerii ac?ioneaz? nemijlocit urm?torii hormoni
hipotalamici:
1. Gn-RH – hormonul de eliberare a gonadotropinelor;
2. P-RH ?i P-IH – hormonul de eliberare ?i respectiv de inhibare a
prolactinei;
3. Ocitocina (este secretat? de nucleii supraoptici ?i paraventriculari
din hipotalamus, оns? are ca loc de depozitare hipofiza posterioar?).
Hormonul de eliberare a gonadotropinelor (Gn-RH) este un decapeptid care,
prin intermediul sistemului port-hipotalamo-hipofizar, ajunge оn
adenohipofiz? unde induce secre?ia celor dou? gonadotropine (FSH ?i LH)
glico-proteice оn celulele beta- ?i gama-bazofile.
Tiroxina, produs? ca urmare a cre?terii activit??ii tiroidei, о?i execut?
influen?a оn dou? direc?ii: pe de o parte, stimuleaz? granularea bazofil? a
celulelor cromofobe, sporind secre?ia de FSH, iar pe de alt? parte,
sensibilizeaz? foliculii cei mai dezvolta?i ai ovarului fa?? de FSH.
Hormonul de stimulare folicular? (FSH) se vars? оn circuitul sanguin ?i
ajunge la glanda receptiv?, care este ovarul. Sub influen?a hormonului are
loc cre?terea, dezvoltarea ?i maturarea unui sau mai multor foliculi
ovarieni ?i activizeaz? din ce оn ce mai mult teaca intern? a foliculilor,
fapt care duce la cre?terea cantit??ii de estrogeni (foliculin?). Оn acest
fel se ajunge la stadiul foliculinic.
Foliculina are efect atвt local, asupra segmentelor aparatului genital,
cвt ?i general, mai ales asupra sistemului nervos central. Astfel, ajun?i
оn sвnge, estrogenii о?i realizeaz? ac?iunea оn trei direc?ii:
. la nivelul aparatului genital, datorit? propriet??ilor lor de a
produce hiperemie hiperplazic? ?i hipersecretic, estrogenii
determin? o congestie a tractusului genital, hiperplazia mucoasei
uterine, a glandelor ?i a epiteliului vaginal. Intensific? secre?ia
glandelor uterine pentru realizarea copula?iei, transportului ?i
capacit??ii spermiilor;
. prin efectul lor asupra sistemului nervos central, estrogenii
provoac? instalarea dominantei sexuale ?i apari?ia comportamentului
sexual, exteriorizat prin dorin?a de оmpreunare cu masculul;
. datorit? acumul?rii unor cantit??i mari de estrogeni, intervine
mecanismul de corela?ie invers?. Hipofiza este informat? de starea
actual? a gonadelor prin mesaje de reac?ie, reprezentate de
estrogenii secreta?i ?i elibera?i оn circuitul sanguin.
Cre?terea exagerat? a titrului de estrogeni reduce secre?ia de FSH оn
hipofiz? ?i spore?te treptat secre?ia de LH. Ac?iunea conjugat? a
hormonului foliculostimulator ?i a celui luteinizant definitiveaz?
maturarea foliculului ovarian, iar cantit??ile m?rite de LH preg?tesc
ovula?ia, formarea ?esutului luteinic ?i organizarea corpului galben;
оmpreun? cu prolactina (LTH) sunt responsabili de secre?ia de progesteron.
Оn acest fel, se trece la stadiul luteinic, de inhibi?ie, оn care
activitatea centrilor subcorticali este diminuat?. Astfel, nivelul ridicat
al progesteronemiei atenueaz? modific?rile realizate de estrogeni оn fazele
precedente ale ciclului sexual, iar prin inhibarea sintezei de FSH sunt
prevenite noi matur?ri foliculare ?i ovula?ii. Progesteronul preg?te?te
endometrul оn scopul nida?iei ?i оmpiedic? contrac?iile uterine.
Dup? cum cantit??ile mari de estrogeni activizeaz? secre?ia de LH, оn
acela?i fel cantit??ile mari de progesteron stimuleaz? elaborarea ?i
secre?ia de FSH. Dar, pвn? la recapacitarea оntregului sistem intervine o
faz? de repaos, care corespunde stadiului de echilibru al ciclului sexual.
Dup? aceast? faz? de refacere a poten?ialului de sintez?, ciclul este
reluat, sub influen?a factorilor de mediu ?i a celor interni. De re?inut
este faptul c? mecanismul de reglare a ciclului sexual este mult mai
complex ?i оn afar? de circuitul de la organul de comand? la organul
comandat prin intermeidul mesajului de reac?ie, mai apar multe influen?e
din partea celorlalte glande. Dintre acestea, de o mare importan?? se
dovede?te a fi activitatea tiroidei оn coordonarea func?iei gonadotrope a
adenohipofizei. Se оntвmpl?, оns?, de multe ori ca circuitul s? fie blocat
оn stadiul foliculinic, luteinic sau оn stadiul de echilibru al ciclului
sexual.
Astfel, este cunoscut faptul c? zona cortical? a suprarenalei secret?
corticosteroizi care particip? la mecanismele de adaptare a animalelor la
noile condi?ii ale mediului extern. Ca urmare a unor stresuri prelungite
corticosuprarenala produce cantit??i mari de ACTH ?i mai mul?i
corticosteroizi; brusc cre?te activitatea sistemului nervos simpatic ?i se
inhib? procesele colinergice оn sistemul nervos parasimpatic. Stresul
puternic ?i ca urmare ACTH au un efect de frвnare оn toate fazele de
reproduc?ie: se produce dereglarea ciclicit??ii sexuale ?i blocarea
ovula?iei prin sistarea eliber?rii gonadotropinelor. Cantit??ile excesive
de corticosteroizi conduc la transformarea progesteronului оn testosteron,
ceea ce determin? sc?derea func?iei ovarelor ?i apare sterilitatea. Valori
mari de corticosteroizi plasmatici favorizeaz? evolu?ia chi?tilor ovarieni.
Uterul femelelor negestante, оn condi?ii fiziologice normale, elaboreaz?
substan?e luteolitice – prostaglandine, PG, care provoac? regresia corpului
galben. Оn cazul afec?iunilor uterine (endometrite) elaborarea PH-lor se
reduce, corpul galben nu involueaz? ?i, astfel, survine anafrodizia ?i
sterilitatea femelelor.
Anatomia ?i topografia aparatului genital mascul
Morfologia ?i topografia aparatului genital mascul
Aparatul genital mascul оndepline?te rolul de a genera game?i masculini
(sparmatozoizi) ?i a elabora hormoni androgeni, iar prin organul copulator
– de a depune materialul seminal оn c?ile genitale femele. El este alc?tuit
din:
> gonada mascul? (testiculul);
> conductele (c?ile) spermatice, compuse din epididim, cananul
deferent, canalul ejaculator ?i uretr?;
> glandele anexe ale aparatului genital: veziculele seminale,
prostata, glandele bulbo-uretrale;
> organul copulator – penisul.
Testiculul ?i bursele testiculare
Testiculele (testis, orchis, digymis) sunt organe pereche, evaginate din
cavitatea abdominal? ?i sunt suspendate de cordonul testicular, situвndu-se
оn bursele testiculare. Coborвrea testiculului prin traiectul inghinal оn
scrot se face оn termeni diferi?i:
> la 10-11 luni de gesta?ie la f?tul cabalin;
> la 3,5-4 luni la f?tul taurin;
> la 2-2,5 luni la ovine;
> la 3 luni la porcine;
> la 7-21 zile dup? f?tare la cвine.
Bursele testiculare sunt dispuse, la mamiferele domestice, оn regiunea
inghinal? (la taur, berbec, ?ap, arm?sar) sau subanal? (la vier, cвine,
iepure) ?i rezult? din suprapunerea a cinci оnvelitori: scrotul, dartosul,
celuloasa, cremasterul ?i fibro-seroasa. Aceste forma?iuni pot fi
sistematizate, ?inвnd seama de originea ?i raporturile dintre ele, оn trei
tunici distincte: extern?, mijlocie ?i intern?.
Tunica extern? este format? din dou? оnveli?uri strвns unite ce provin
din pielea ?i ?esutul hipodermic din aceast? zon?, scrotul ?i dartosul.
Scrotul este constituit din piele fin? mai mult sau mai pu?in pigmentat?
?i acoperit? cu p?r, оn func?ie de specie sau ras?. Scrotumul este bogat оn
glande sebacee ?i sudoripare ?i constituie o singur? pung? pentru ambele
testicule. Pe linia median? se remarc? un rafeu, care corespunde aderen?ei
septumului interdartoic ?i care оmparte punga scrotal? оn dou? jum?t??i
ovoide.
Prin fa?a sa intern? scrotul este оn contact cu dartosul.
Dartosul continu? tunica abdominal? оn regiunea testicular?, emite
septumul dartoic, care separ? cavitatea dartoic? оn dou? p?r?i; la
suprafa?a scrotal? septumul dartoic corespunde rafeului median. Din punct
de vedere structural, dartosul este constituit din ?esut conjunctiv оn care
se g?sesc numeroase fibre musculare netede ?i fibre elastice, a c?ror
contrac?ie determin? reducerea оn volum a burselor scrotale, contribuind
astfel la reglarea termic? atвt de necesar? spermiogenezei.
Tunica medie (fascia lamelat? Cowper) este format? din ?esut conjunctiv
orientat ?i prezint? continuarea la acest nivel a fasciei mu?chiului oblic
extern ?i fasciei profunde, continuвndu-se posterior cu fascia perineal?
profund?. Este un ?esut de leg?tur? оntre tunica dartoic? ?i teaca
vaginal?. Pe suprafa?a sa intern? se g?se?te mu?chiul cremaster care se
descinde din mu?chiul oblic intern al abdomenului ?i este format din fibre
striate. Este un mu?chi puternic, constituind o оnvelitoare incomplet? pe
fa?a postero-lateral? a tunicii vaginale. Contractarea acestui mu?chi
determin? ridicarea brusc? a testiculului ?i tecii vaginale оn traiectul
inghinal.
Tunica intern? este constituit? din teaca vaginal? comun? sau fibro
seroas?. Deriv? din fascia transvers? ?i peritoneul parietal ?i are o
structur? dubl?: fibroasa sau teaca spermatic? intern?, care provine din
evaginarea fasciei transversale a abdomenului; seroasa, care provine din
peritoneul parietal ?i c?ptu?e?te fa?a intern? a fibroasei.
Seroasa se r?sfrвnge cranial ?i оmbrac? testiculul, cordonul vascular ?i
canalul deferent constituind foi?a visceral? ?i mezoul vaginal.
Оntre tunica fibroas? ?i cea seroas? se g?se?te mu?chiul cremaster
intern, format din fibre netede.
Tunica vaginal? comun? constituie o pung? piriform? prezentвnd un corp,
un gвt ?i un orificiu.
Corpul tunicii vaginale este o cavitate larg? numit? cavitatea vaginal?
(cavium vaginale) оn care se g?se?te testiculul, epididimul ?i por?iunea
vaginal? a canalului deferent. Gвtul tunicii vaginale reprezint? un conduct
alungit, care prin inelul vaginal ?i canalul inghinal comunic? cu cavitatea
peritoneal?. Оn gвtul tunicii vaginale (canalul vaginal) se g?se?te
cordonul vasculo-nervos, canalul deferent ?i vase limfatice (cordonul
testicular).
Tunica vaginal? comun? trece pe testicul ?i concre?te cu el, constituind
tunica vaginal? proprie (tunica vaginalis propria), care, la rвndul s?u,
este concrescut? cu albugineea (tunica albuginea testis), o membran?
fibroas? ce acoper? testiculul.
Testiculele diferitor specii de animale se deosebesc ca form?, volum ?i
greutate. La taur, berbec ?i ?ap ele sunt elipsoidale; la arm?sar – ovoide;
vier ?i cвine au o form? oval?. Testiculul taurului este voluminos avвnd o
greutate de 250-350g ?i lungimea de 12-14cm; testiculul berbecului ?i
?apului – respectiv 200-300g ?i 10-12cm; testiculul arm?sarului – 200-250g
?i 10-12cm; testiculul vierului – 400-500g ?i 11-12cm.
Albugineea trimite spre interiorul testiculului septuri de ?esut
conjunctiv, care оmpart testiculul оn lobuli. Septurile, prin convergen??,
оn zona central? a gonadei ?i spre marginea epididimar? a testiculului, dau
na?tere mediastinului testicular (mediastinum testi) sau corpului Highmore.
Fiecare testicul con?ine 300-400 lobuli cu parenchim. Pe sec?iune
parenchimul testicular la taur apare de culoare galben? sau galben-roz?; la
berbec ?i ?ap – alburie; la arm?sar – cafeniu-deschis?; la vier – cafeniu-
surie ?i la cвine – cafenie.
Unitatea morfo-func?ional? a testiculului este reprezentat? de tubul
seminifer. Fiecare lobul testicular con?ine 3-4 tubi seminifer, cu un
calibru de 200-300 microni ?i o lungime de 0,5-1,75m, ceea ce asigur? o
suprafa?? mare de produc?ie spermatic?.
Fiecare tub seminifer prezint? un cap distal orb (spre albuginee); la
extremitatea mediastinal? se une?te cu ceilal?i 2-3 tubi seminiferi care se
g?sesc оntr-un lobul testicular, dвnd na?tere la tubii drep?i. Dup? ce
descriu un traseu scurt (0,5mm), tubii drep?i p?trund оn corpul Highmore
formвnd, dup? anastomoz?, re?eaua lui Haller sau rete testis, care se
orienteaz? spre polul de ata?are a capului epididimului la testicul.
Re?eaua canalicular? din rete testis se simplific? la 12-23 canale,
numite conurile eferente (ductus efferens), care prin confluare dau na?tere
por?iunii ini?iale a epididimului. Lungimea total? a tuturor canalelor
seminifere atinge 6000m.
Оn ?esutul conjunctiv dintre tubii seminiferi sunt localizate celulele
intersti?iale, dispuse оn gr?mezi оn jurul vaselor sanguine, care formeaz?
glanda diastematic? a lui Leydig, gland? endocrin? de tip difuz, cu func?ie
de a elabora androgeni.
Histologic tubii seminiferi prezint?:
. membrana bazal?, fin?, elastic?, оnt?rit? la exterior de fibre
conjunctive, unite prin fibre oblice, printre care se g?esc fibre
musculare netede care, prin contrac?ia lor, contribuie la eliminarea
spermiilor;
. epiteliul seminal, format din celulele germinale ?i celulele Sertoli.
Оn perioada genital? celulele Sertoli au o form? primatic?, dispuse оntr-
un singur rвnd pe membrana bazal?, cu vвrful spre lumenul tubului
seminifer. La polul apical, celulele Sertoli prezint? numeroase
оnfund?turi, adвnci ?i neregulate, оn care sunt a?ezate celulele liniei
seminale. Celulele Sertoli au un rol de nutri?ie a celulelor seminale,
constituie un suport, оndeplinesc o func?ie fagocitar? a resturilor
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11
|