Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных - часть 2
Оn cazul spermei de taur ?i berbec, cu gradul de dilu?ie de 1/200,
оnlocuind formula se ob?ine: [pic] sau [pic], sau formula simplificat?
este: C=Nx10000 ?i pentru a afla num?rul de spermi оntr-un mililitru de
sperm?, rezultatul se оnmul?e?te cu 1000.
Оn cazul spermei de vier ?i arm?sar, cu gradul de dilu?ie de 1/20,
formula simplificat? pentru aprecierea concentra?iei game?ilor este:
C=Nx1000, iar pentru exprimarea concentra?iei оn spermi/ml rezultatul de
asemenea ob?inut se mai оnmul?e?te cu 1000.
Metoda fotocolorimetric?
Este o metod? rapid? de num?rare care se bazeaz? pe diferitele grade de
opacitate pe care le are sperma pus? оn fa?a unui fascicul de lumin? ce
trece prin dreptul unei celule fotoelectrice.
Оn practic? se folosesc fie fotocolorimetre ce indic? direct num?rul de
spermi оn miliarde, fie fotocolorimetre ce trebuie оn prealabil etalonate
prin m?sur?tori repetate executate prin metoda hemocitometric?.
Metoda electronic?
Principiul metodei se bazeaz? pe modificarea de c?tre spermi a cвmpului
electronic creat de 2 electrozi din platin?, plasa?i оntr-un capilar de
pasaj al spermei. Exist? diferite tipuri de aparate electronice cel mai
utilizat fiind tipul Coulter.
Aprecierea mobilit??ii spermilor
Mobilitatea spermilor se apreciaz? оn func?ie de mi?c?rile spermilor,
care se pot urm?ri cu u?urin?? оn cвmpul microscopic. Оn func?ie de
aspectul mi?c?rilor, оntr-o pic?tur? de sperm? aplicat? pe o lam? ?i
acoperit? cu o lamel?, la temperatura fiziologic?, putem оntвlni mai multe
categorii de spermi ?i anume:
- spermi cu mi?care de оnaintare sau rectilinie;
- spermi cu mi?c?ri circulare sau «оn manej»;
- spermi cu mi?c?ri vibratorii sau ondulatorii;
- spermi f?r? mi?c?ri (mor?i).
Posed? fecunditate numai spermii care au mi?c?ri de retropulsie
(pendulare), «оn manej» ?i cei imobili.
Оn cazul cвnd to?i spermii din cвmpul microscopic sunt imobili (mor?i),
sperma respectiv? se noteaz? cu «N» (necrospermie).
Deoarece o mare varietate de factori fizico-chimici ?i biologici
afecteaz? mobilitatea spermilor, examinarea spermei trebuie efectuat?
imediat dup? recoltare, evitвndu-se varia?iile de temperatur? (?ocul
termic), poluarea cu ap?, urin?, alte substan?e chimice, lubrefian?i etc.
La speciile cu sperm? foarte deas? (berbecul), pentru facilitarea
examin?rii microscopice a spermei este indicat? diluarea materialului
seminal cu o solu?ie citrat? sau cu clorur? de sodiu, sol. 1%.
Pentru aprecierea mobilit??ii spermilor, la noi оn republic? se folose?te
sistemul notelor de la 10 la 1.
Conform acestui sistem, aprecierea activit??ii sau mobilit??ii spermilor
se face astfel:
10 puncte – cвnd to?i spermii au mi?care rectilinie;
9 puncte – cвnd 90% au mi?care de оnaintare;
8 puncte – cвnd 80% au mi?care de оnaintare;
…2 puncte – cвnd 20% au mi?care de оnaintare.
Оn mod obi?nuit, se admit pentru prelucrare ejaculatele notate cu cel
pu?in 8 puncte la taur ?i berbec ?i 6-7 puncte la vier ?i arm?sar, (60-80%
spermi cu mi?c?ri active de оnaintare).
Spermii care prezint? altfel de mi?c?ri (circulatorii, ondulatorii,
retrograde оmpreun? cu cei cu mi?c?ri de оnaintare foarte lente sau agonice
primesc aceea?i apreciere ca ?i spermii mor?i.
Examenul morfologic al spermilor
Оn sperma reproduc?torilor domestici se оntвlnesc frecvent, оn propor?ii
variabile, spermi cu diferite anomalii (teratologici), precum ?i spermi
imaturi, care pot influen?a negativ fecunditatea, cвnd procentul acestora
dep??e?te anumite limite. Pentru acest motiv, examenul spermei trebuie
completat ?i cu determinarea raportului de spermi teratologici ?i imaturi.
Anomaliile morfologice ale game?ilor se pot оncadra оn:
- anomalii primare, determinate de tulburarea spermiogenezei, avвnd o
localizare оn tubii seminiferi, pвn? la ajungerea оn epididim ?i
constau оn alterarea morfologic? ?i structural? a capului spermului;
- anomalii secundare, care se produc оn epididim datorit? stagn?rii
prelugite la acest nivel, sau sunt efecte ale ac?iunii unor factori
termici (?ocul termic), chimici sau mecanici din timpul ejacul?rii ?i
manipul?rii spermei. Anomaliile secundare vizeaz? alterarea piesei
intermediare sau a cozii game?ilor.
Anomaliile capului pot fi de form? ?i m?rime ?i se refer? la micro- ?i
macrocefalie, spermi cu capul dublu sau multiplu, cap alungit ?i оngust, оn
form? de par?, neregulat ?i mic – sferic. Alte anomalii ale capului
spermului constau оn cap deta?at (liber) ?i invaginarea оnveli?ului
nuclear.
Anomaliile acrozomului se refer? la: acrozom aplatizat, incomplet, curbat
sau deta?at.
Piesele intermediare anormale pot fi: оngro?ate, r?sucite, cu noduri
duble, gвt filiform ?i cu pic?tura protoplasmatic? proximal? sau distal?.
Оn procesul matur?rii epididimare a spermilor pic?turile protoplasmatice
migreaz? de la gвt spre extremitatea distal? a piesei intermediare ?i
dispare de regul? оnaintea ejacul?rii; aceast? migrare a pic?turii
protoplasmatice se realizeaz? оn capul epididimului. Оntr-un ejaculat
normal, procentul spermilor cu pic?tura protoplasmatic? (imaturi) nu
trebuie s? dep??easc? 2-3% la berbec ?i taur ?i 10% la vier ?i arm?sar.
Dep??irea acestui procent denot? epiuizarea sexual? a masculilor.
Afec?iunile epididimului altereaz? conforma?ia normal? a piesei
intermediare, fapt care reduce mobilitatea spermilor ?i se asociaz? cu
infecunditatea.
Examenul morfologic al spermilor poate depista unele forme de anomalii
ale cozii: cozi duble sau r?sucite, scurte sau absente, pic?turi
protoplasmatice localizate proximal sau distal.
Dup? datele din literatura de specialitate, procentul maxim de spermi
anormali (teratologici) admi?i оn sperma de taur este de 18%, inclusiv 3-4%
cu anomalii ale capului, 4-10% - la piesa intermediar? ?i 0,5-2% - la coada
spermului.
Berbecii cu o fecunditate normal? nu dep??esc 14% inciden?? a spermilor
anormali; vierii ?i arm?sarii au оn medie 20% de spermi teratologici.
Determinarea spermilor anormali se face prin utilizarea diferitor metode
de colorare, care permit atвt aprecierea de ansamblu a game?ilor, cвt ?i
anumitelor aspecte legate de structura lor. Determinarea spermilor cu
anomalii primare sau secundare sau a celor imaturi, se poate face prin
efectuarea unor frotiuri din sperm?, care apoi se coloreaz? cu: Giemsa
rapid, fuxin? Pfeiffer, solu?ie albastru de metilen 1%, eozin? 5%,
hematoxilin? etc.
Din sperma proasp?t recoltat? se prepar? mai multe frotiuri, care se
fixeaz? prin uscare la aer sau оn alcool 96(, timp de 2 minute. Dup? fixare
se procedeaz? la colorarea cu o solu?ie din cele men?ionate timp de 3-5
minute. Frotiurile colorate se spal? sub un jet mic de ap?, se usuc? ?i
apoi se examineaz? la microscop cu putere de m?rire de 200-400 ori. Оn
timpul examenului microscopic se noteaz? separat num?rul de spermi normali
?i al celor cu anomalii, pвn? se examineaz? cca 500 spermi. Pe baza
num?rului de spermi examina?i se calculeaz? propor?ia dintre cei anormali
?i normali.
Determinarea propor?iei de spermi vii ?i mor?i
Se poate realiza printr-o colora?ie intravital?, compus? din 3 gr citrat
de sodiu, 100 ml ap? distilat?, 1 gr eozin? ?i 5 gr negrozin?. Membrana
celular? a spermilor mor?i devine permeabil? la eozin?, astfel c? ace?tia
se coloreaz? оn ro?u, оn compara?ie cu spermii vii, care r?mвn necolora?i.
Calculul acestei propor?ii rezult? din num?rarea a 100-500 celule
spermatice ?i exprimarea procentual? a game?ilor vii ?i mor?i dintr-un
ejaculat.
Teste biochimice pentru aprecierea calit??ii spermei
Оn practica оns?mвn??rilor artificiale, testele biochimice sunt pu?in
folosite, totu?i cu valoare de diagnostic sunt: testele de rezisten??
termic?, rezisten?a la solu?ii hipertonice ?i testul reducerii albastrului
de metilen.
Proba biologic?
Rolul hot?rвtor оn analiza spermei оl are aprecierea fecundit??ii
spermilor, realizat? prin proba biologic?. Concep?ia (fecunditatea) depinde
de gradul de оnrudire al femelei cu masculul, de starea s?n?t??ii
reproduc?torilor (femelei ?i masculului), condi?iile de alimenta?ie ?i
оntre?inere etc. De aceea, pentru aprecierea fecundit??ii unui reproduc?tor
se alege un grup de femele tinere, nulipare, cu stare de s?n?tate perfect?,
care se monteaz? sau se оns?mвn?eaz? artificial cu sperma masculului
respectiv. Dup? num?rul femelelor devenite gestante se fac concluzii asupra
capacit??ii de fecundare a reproduc?torului. Astfel, se consider? normal?
sperma unui reproduc?tor care realizeaz? instalarea gesta?iei, dup? prima
оns?mвn?are, la 70-75% din femele.
Diluarea spermei
Diluarea ?i conservarea materialului seminal sunt opera?ii prin care se
asigur? men?inerea viabilit??ii ?i puterii fecundative a spermilor un timp
variabil оn afara c?ilor genitale.
Practicarea оns?mвn??rilor artificiale arat? c? оntr-un diluant bine
preg?tit ?i ales spermii о?i p?streaz? viabilitatea ?i celelalte оnsu?iri
biologice un timp mai mult mai оndelungat decвt оn mediul natural. Aceasta
se explic? prin urm?toarele.
Оn primul rвnd, plasma seminal?, constituit? din secre?iile anexelor
testiculare ?i ale glandelor anexe ale aparatului genital nu serve?te ca
mediu ideal pentru p?strarea spermilor оn afara organismului. Secre?ia slab
alcalin? a prostatei stimuleaz? mobilitatea spermiilor, care pвn? la acest
moment se aflau оn canalul epididimar, оn stare de anabioz?. Acest fenomen
este important pentru a asigura оnaintarea spermilor prin c?ile genitale
femele ?i fecundarea normal? a ovulelor. Оns?, activarea mobilit??ii ?i
men?inerea viabilit??ii spermilor de c?tre produsul de secre?ie al
glandelor anexe este оnso?it? de distrugerea tegumentului lipoproteic al
spermilor sub ac?iunea ionilor de Na+ ?i K-, care se con?in оn plasma
seminal?. Ionii de Na+ ?i alte metale neutralizeaz? оnc?rc?tura electric?
negativ? a spermilor ?i provoac? aglutinarea lor.
Alt? cauz? care duce la peirea spermilor оn afara organismului este
diminuarea resurselor energetice pentru metabolismul celulelor spermatice
?i, оn primul rвnd, al zaharurilor. Glucoza este considerat? surs?
principal? de energie a spermilor atвt оn mediu aerob, cвt ?i оn cel aerob.
La sperma cu o concentra?ie ridicat? ?i bogat? оn fructoz? (taur, berbec)
se constat? diminuarea оntr-un timp foarte scurt a pH-ului rezultat din
acumularea acidului lactic, deci din fructoliz?. Ritmul cre?terii
acidit??ii dup? ejaculare are o semnifica?ie important?; acidul lactic
ac?ioneaz? negativ asupra spermilor, iar concentra?iile mari оi omoar?.
Sc?derea sau absen?a sarcinii electrice, care are loc mai ales оn urma
acidifierii mediului, este urmat?, de asemenea, de aglutinarea spermilor.
Unul din factorii importan?i ai mediului care ac?ioneaz? asupra spermilor
este temperatura. La coborвre brusc?, mai ales sub +18(C spermii sunt
supu?i ?ocului termic ?i mor.
Prin urmare, cauzele concrete care duc la peirea spermilor оn afara
c?ilor genitale sunt:
. subnutri?ia spermilor ca urmare a epuiz?rii rezervelor energetice din
game?i ?i plasma seminal?;
. intoxica?ia spermilor cu produsele metabolice;
. deteriorarea tegumentului lipoproteic, exfolierea membranei celulei
spermatice ?i pierderea sarcinii electrice negative datorit?
acumul?rii оn plasma seminal? a acidului lactic;
. ac?iunea negativ? asupra spermilor a bacteriotoxinelor ?i
bacteriolizinelor;
. varia?iile de temperatur? care provoac? ?ocul termic.
De aceea, pentru prelungirea viabilit??ii spermilor оn afara organismului
se impune:
. reducerea activit??ii cinetice a celulelor spermatice;
. asigurarea game?ilor cu substan?e nutritive;
. protejarea spermilor de distrugerea tegumentului lipoproteic ?i al
membranei celulei spermatice;
. diminuarea intoxica?iei spermilor prin diluarea plasmei seminale.
Toate aceste condi?ii le asigur? mediile de dilu?ie care con?in
ingridien?i cu propriet??i protectoare, nutritive, neutralizante etc.
Оn afar? de asigurarea mediilor favorabile pentru prelungirea
viabilit??ii spermilor «in vitro», diluarea spermei urm?re?te ?i alte
obiective, printre care: cre?terea volumului total al ejaculatului ?i
posibilitatea de a оns?mвn?a un num?r cвt mai mare de femele dintr-un
ejaculat.
Principiul ?tiin?ific care st? la baza dilu?rii spermei este acela c? din
num?rul total de spermi depu?i de un mascul оn c?ile genitale feminine prin
mont?, numai un procent mic de spermi (la taur circa 5%) particip? la
fecundarea ovulului, iar restul mor. Оn practic? s-a demonstrat c? pentru a
ob?ine o rat? normal? de fecundare la vac? spre exemplu, pentru оns?mвn?are
sunt necesare оntr-o doz? de sperm? diluat?, 12-25 milioane de spermi vii,
оns? conform cercet?rilor mai recente, numai 10 mln ?i chiar 5 milioane de
game?i. Rezult? c? la stabilirea gradului de dilu?ie a materialului seminal
trebuie s? se rezerveze, pentru o doz? de inoculare, un minim de 10-12
milioane de spermi cu mi?c?ri active de оnaintare.
Se admit pentru diluare ?i conservare numai ejaculatele care se
оncadreaz? оn anumi?i parametri, оn func?ie de specie, a?a cum rezult? din
tabelul urm?tor.
Valorile medii ?i minimale ale principalelor оnsu?iri ale spermei admise
pentru diluare
|Specia |Volumul |Concentra?ia |Mobilitatea |Procentul |
| |ejaculatului (ml)|spermei (miliarde|spermilor |maxim de |
| | |spermi/ml) |(puncte) |spermi |
| | | | |anormali |
| |Media|Minim |Media|Minim |Media|Minim | |
| | |admisibil | |admisibil | |admisibil | |
|Taur |4,0 |3,0 |1,2 |0,6 |9 |8 |18 |
|Berbec |1,0 |0,6 |3,0 |2,0 |9 |8 |14 |
|Arm?sar|75,0 |40,0 |0,12 |0,05 |6-7 |5 |20 |
|Vier |250,0|150,0 |0,15 |0,1 |7-8 |7 |20 |
Condi?iile pe care trebuie s? le оndeplineasc? un diluant pentru
conservarea spermei
Men?inerea fecundit??ii unei sperme un timp mai оndelungat dup? recoltare
este оn func?ie de calitatea diluantului ?i metoda de conservare.
Оn procesul de prelucrare a materialului seminal se utilizeaz? solu?ii
diluante, care trebuie s? оntruneasc? urm?toarele propriet??i:
. s? fie izoterme – temperatura solu?iei diluante, a sticl?riei diverse
cu care sperma intr? оn contact оn timpul procesului trebuie s? aib?
valori apropiate, evitвndu-se astfel deteriorarea mobilit??ii prin ?oc
termic;
. s? fie izoterme cu sperma – presiunea osmotic? adecvat? a diluantului
se regleaz? prin echilibrarea cantitativ? a ingredien?ilor; citratul
de sodiu realizeaz? un mediu izotonic cu sperma;
. s? aib? un pH apropiat de cel al plasmei seminale (6,2-6,8 pentru
sperma de taur ?i berbec ?i 7,0-7,2 pentru cea de vier ?i arm?sar);
. s? con?in? substan?e nutritive pentru spermi; adaosul de glucoz?,
fructoz? sau alte hexoze la diluant reprezint? substratul energetic
pentru metabolismul anaerob al celulelor spermatice; al?turi de alte
ingrediente, acestea permit prelungirea semnificativ? a duratei de
via?? a spermilor. Fosfolipidele din lapte, lecitina ?i lipoproteinele
din g?lbenu?ul de ou reprezint? componentele nutritive ?i
spermioprotectoare.
Tot оn g?lbenu?ul de ou se remarc? prezen?a triptofanului, tirozinei ?i
fenilalaninei, care au rol important оn procesele de dezaminare oxidativ?
din sperm?, iar colesterolul ?i carotenul stimuleaz? activitatea succinic?,
malic? ?i gliceroaldehid-3-fosfat-dehidrogenazic? оn spermi. Al?i compu?i
din g?lbenu? ac?ioneaz? ca protectori ai enzimelor sulfhidrilice, servind
оn cadrul proceselor oxidative ?i ca factori antiaglutinan?i оn sperm?;
. s? con?in? substan?e crioprotectoare – crioprotec?ia este asigurat? de
glicerin?, g?lbenu?ul de ou, lapte sau dimetilsulfoxid, substan?e care
оmpiedic? cristalizarea apei de constitu?ie ?i pe aceast? cale,
deteriorarea ireversibil? a membranei celulare a spermilor оn timpul
congel?rii.
. s? posede o ac?iune bacteriostatic? ?i chiar bactericid? – adaosul de
antibiotice sau sulfamide оn concentra?ii bacteriostatice оmpiedic?
multiplicarea microorganismelor din sperm?, proces care determin?
elaborarea unor endo- ?i exotoxine bacteriene, ambele extrem de toxice
pentru celulele spermatice.
Apa din componen?a diluantului trebuie s? fie distilat? sau deionizat?,
deoarece ionii metalelor au un efect toxic asupra spermilor, оn caz contrar
se utilizeaz? substan?e chelatoare, care complexeaz? ace?ti ioni.
Clasificarea diluan?ilor pentru sperm?
Clasificarea diluan?ilor se face dup? urm?toarele criterii: compozi?ie,
scopul ?i specia la care se utilizeaz?.
Dup? scopul оn care sunt folosi?i diluan?ii pot fi clasifica?i оn felul
urm?tor:
. diluan?i pentru conservarea spermei la temperatura camerei;
. diluan?i pentru conservarea spermei prin refrigerare;
. diluan?i pentru conservarea spermei prin congelare.
Оn func?ie de compozi?ie diluan?ii se оmpart оn urm?toarele grupe:
1 – diluan?i salini (cristaloizi). Se bazeaz? pe folosirea substan?elor
chimice (citra?i, fosfa?i, tarta?i, sulfa?i etc.) la care se adaug?
g?lbenu? de ou pentru protejarea spermilor de ?ocul termic ?i glucide
(glucoz?, fructoz?, lactoz? etc.). La ora actual? diluan?ii salini sunt cei
mai utiliza?i pe plan mondial, оncвt ei prezint? 70% din num?rul total,
folosi?i la conservarea spermei. Exemplific?m cв?iva diluan?i salini:
Diluan?i cu g?lbenu? de ou
Ap? distilat? 100 ml
Citrat de sodiu + 2H2O 2,9 grame
G?lbenu? de ou 20%
Se prepar? solu?ie salin? din 29 grame citrat de sodiu ?i 1 litru de ap?
bidistilat?, apoi se sterilizeaz? prin fierbere sau autoclavare. Оn ziua
dilu?rii spermei se adaug? 20% g?lbenu? de ou proasp?t. La оntregul diluant
apoi se adaug? antibiotice: 1000 UI penicilin? ?i 500-1000 gama
dehidrostreptomicin?. Se pot folosi concentra?ii diferite de citrat de
sodiu: 3,2-3,6% оn loc de 2,9 gr%.
G?lbenu? de ou citratat ?i glucoz?
Citrat de sodiu (Na3C6H5O7) cristalizat cu 2 H2O 1,15 gr
Glucoz? anhidr? 3,00 gr
Ap? distilat? 100,0 ml
G?lbenu? de ou 20,0 ml
G?lbenu? de ou citratat ?i fosfatat
Fosfat acid de potasiu (PO4H2K) 0,2 gr
Fosfat acid de sodiu (PO4HNa) cristalizat
cu 2 molecule de H2O 2,0 gr
Ap? distilat? ad. 100 ml
Dup? r?cire se adaug? g?lbenu? de ou 20-25%
G?lbenu? de ou citratat cu glicerin?
Оn diluantul cu g?lbenu? de ou citratat se adaug? 2-10% glicerin? pur?.
Dup? 3 zile de conservare, acest diluant prezint? o fecunda?ie mai bun?
decвt a diluantului g?lbenu? de ou citratat neglicerinat.
Diluantul TRIS cu g?lbenu? de ou glicerinat, fructoz? ?i acid citric
Tris hidroximetil-aminometan 6,056 gr
Acid citric 3,0 gr
Fructoz? 2,5 gr
Ap? distilat? 166,320 gr
Dup? prepararea solu?iei se оnc?lze?te la 90(C, apoi se r?ce?te ?i se
оmparte оn dou? jum?t??i egale. Оnainte de folosirea uneia din p?r?i se
adaug? 15,840 grame de ap? bidistilat?, 25 grame g?lbenu? de ou proasp?t,
0,1 grame streptomicin? ?i 100000 UI penicilin? G. La cealalt? parte a
diluantului se adaug? 19,68 grame glicerin? pro analisis, 25 grame g?lbenu?
de ou proasp?t, 0,1 grame streptomicin? ?i 100000 UI penicilin? G; pH
trebuie s? fie ajustat la 6,85.
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6
|