Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных - часть 2

tabl? zincat?, aluminiu sau mase plastice, avвnd lungimea de 55 cm,

diametrul interior la un cap?t de 16 cm, iar la cel?lalt de 13 cm. Corpul

vaginului este prev?zut cu un mвner ce serve?te la manipularea

dispozitivului.

Preg?tirea pentru recoltare const? оn sp?larea ?i dezinfectarea riguroas?

a penisului ?i furoului.

Preg?tirea partenerei pentru recoltare const? оn conten?ionarea acesteia

cu ajutorul platlogelor ?i iava?alei; baza cozii se оnf??oar? cu o band? de

tifon. Arm?sarul este introdus оn sala de recoltare de doi оngrijitori cu

ajutorul a dou? pene de c?p?stru. Tehnicianul ce recolteaz? sperma, se

a?eaz? оn partea dreapt? a iepei ?i ?ine cu mвna dreapt? vaginul artificial

sprijinit de grupa acesteia sub un unghi de 35-40(C. Cвnd arm?sarul face

saltul, operatorul cu mвna stвng? prinde penisul de la baz? ?i оl dirijeaz?

оn lumenul vaginului. Dup? ejaculare vaginul artificial оmpreun? cu penisul

se dirijeaz? cu paharul colector оn jos, pentru ca sperma s? se scurg? pe

pere?ii ei. Оn a?a pozi?ie vaginul artificial se ?ine pвn? se termin?

eliminarea spermei. Eliminarea spermei la arm?sar este оnso?it? de

оncetarea mi?c?rilor de copula?ie ?i a contrac?iei ritmice a mu?chilor

bazei cozii. Ejacularea la arm?sar dureaz? 10-20 secunde, iar volumul

ejaculatului constituie 50-100 ml.

Dup? recoltare sperma se filtreaz? printr-un tifon steril, pentru

оndep?rtarea smegmei ?i masei gelatinoase existente оn ejaculat (secre?ia

veziculelor seminale).

Recoltarea spermei la vier

La vier sperma poate fi recoltat? cu vaginul artificial ?i prin

masturba?i (metoda manual?). Spre deosebire de alte specii, la suine se

realizeaz? u?or recoltarea solitar?, pe manechin.

Recoltarea spermei cu vaginul artificial

Vaginul artificial pentru vier, spre deosebire de vaginul altor specii,

prezint? unele particularit??i, cu toate c? principalele p?r?i componente

sunt acelea?i: tubul vaginal, c?ma?a vaginal?, tubul prelungitor de cele

mai multe ori se folose?te o bucat? de c?ma?? vaginal? din vaginul

artificial pentru tauri. De obicei tubul vaginal, confec?ionat din cauciuc,

are lungimea de 30 cm, diametrul de 8-10 cm. C?ma?a vaginal? are lungimea

de 40-45 cm, iar tubul prelungitor de 20-25 cm. Recipientul colector cu

capacitatea de 500-1000 ml este confec?ionat din sticl? (un borcan

obi?nuit) sau material plastic cu pere?ii dubli, оntre care se toarn? ap?

cald?. Pentru оndep?rtarea frac?iunii gelatinoase din sperm? (secretul

glandelor bulbo-uretrale), la gura recipientului colector se ata?eaz? un

filtru de material plastic sau o bucat? de tifon, care se fixeaz? cu un

inel de cauciuc.

Recoltarea spermei la vier se face pe un manechin de porc, confec?ionat

din scвndur? ?i acoperit cu mu?ama. Оn interiorul manechinului este

prev?zut un dispozitiv special, unde se a?eaz? vaginul preg?tit.

Dispozitivul pentru vaginul artificial se оnc?lze?te cu l?mpi electrice.

Pe pere?ii laterali ai manechinului se monteaz? dou? cuie de lemn pentru

sprijinirea membrelor anterioare ale vierului оn timpul saltului. Pentru

deprinderea vierului s? оndeplineasc? salturi pe manechin la оnceput se

admit cвteva monte cu scroafe aflate оn c?lduri, ulterior scroafa se

оnlocuie?te cu un manechin acoperit cu o piele scoas? de pe o scroaf?

s?n?toas? sacrificat?. Reflexele sexuale se оnt?resc dup? 1-3 salturi pe

manechin, оnso?ite de reflexul ejacul?rii. Unii masculi reproduc?tori

repede manifest? reflexele sexuale pe manechin dac? оn prezen?a lor se

recolteaz? sperm? de la vierii deja deprin?i s? efectueze saltul pe

manechin. Reproduc?torii de asemenea bine manifest? reflexele sexuale pe

manechin, dac? cel din urm? este stropit cu sperm? de vier sau secre?ia din

vaginul unei scroafe оn c?lduri. Manechinul, dup? fiecare recoltare, se

spal? cu ap? cald? ?i s?pun, se ?terge cu un prosop, apoi se dezinfecteaz?

cu o solu?ie de 2% de cloramin? sau 3% de peroxid de hidrogen.

Metoda manual? de recoltare a spermei

Este o metod? simpl? ?i nu necesit? o aparatur? complicat?, permi?вnd

ob?inerea de ejaculate de bun? calitate. Ea se efectueaz? tot pe manechin.

Imediat dup? saltul ?i оmbr??i?area manechinului vierul execut? cвteva

mi?c?ri de оncercare a intromisiunii. Оn acest moment operatorul fixeaz?

extremitatea spiralat? a penisului cu mвna acoperit? cu o m?nu?? din

cauciuc. Fixarea manual? a organului copulator des?vвr?e?te erec?ia,

completa sa exteriorizare fiind facilitat? de trac?ionarea moderat? a

penisului, care este dirijat anterolateral ?i ventral.

Ejacularea la vier оncepe aproape imediat dup? contactul penisului cu

mвna recoltatorului, dureaz? оn medie 4-6 minute, timp оn care vierul

donator este lini?tit ?i оmbr??i?eaz? cu putere manechinul.

Ejaculatul va fi recoltat оntr-un pahar colector la 38-40(C, avвndu-se

grij? ca paharul s? fie acoperit cu un tifon, care re?ine partea

gelatinoas? (secre?ia bulbo-uretral?). De asemenea, primele frac?iuni ale

ejaculatului (frac?iunea prespermatic?, lipsit? de spermi ?i cu con?inut

ridicat de microorganisme) se vor оnl?tura colectвnd numai, odat? cu

apari?ia primelor jeturi «l?ptoase», sperma bogat? оn spermi.

Recoltarea spermei de la berbec

Recoltarea spermei de la berbec, оn mod obi?nuit, se execut? cu ajutorul

vaginului artificial ?i numai оn cazuri excep?ionale, mai ales оn scop

experimental, se realizeaz? prin electrocutare.

Recoltarea spermei cu vaginul artificial

Vaginul artificial pentru prelevarea spermei la berbeci are lungimea de

20 cm ?i diametrul de 5 cm. Pentru provocarea ejacul?rii este necesar?

asigurarea unei temperaturi de 41-44(C ?i a unei presiuni de 40-60 mm

coloan? de mercur; din punct de vedere concep?ional acest dispozitiv este

identic cu cel utilizat la taurine.

Recoltarea spermei la berbec se face оn camera de recoltare amenajat?,

unde este adus? o oaie оn c?lduri sau un castrat, care trebuie conten?ionat

оntr-un travaliu. Tehnicianul se a?eaz? оn partea dreapt? a berbecului,

stвnd pe genunchiul drept, iar cu mвna dreapt? ?ine vaginul artificial

apropiat de crupa animalului, sub un unghi de 35(. Оn acest timp mвna

stвng? o ?ine pe furoul berbecului. Cвnd masculul face saltul pe femel?

(castrat), operatorul dirijeaz? penisul spre lumenul vaginului artificial.

La pu?in timp dup? ce penisul a fost introdus, berbecul efectueaz? brusc

mi?c?rile caracteristice reflexului de ejaculare. Masa spermatic? este

proiectat? оn paharul colector. Odat? cu coborвrea masculului de pe femel?,

vaginul artificial se scoate de pe penis, se dirijeaz? cu paharul colector

оn jos ?i se ?ine оn pozi?ie vertical? pentru ca sperma r?mas? pe pere?ii

camerei s? se scurg? оn paharul colector. Dup? aceasta paharul colector se

scoate ?i se transmite оn laborator.

Recoltarea spermei prin electroejaculare

La berbeci, electroejacularea prezint? unele deosebiri fa?? de tehnica

descris? la taurine. Berbecii se fixeaz? оn decubit lateral drept, de

obicei pe o scar?, ce se a?eaz? pe sol sau masa de lucru. Se face toaleta

regiunii furoului cu o solu?ie de bicarbonat de sodiu, se extrage penisul

din furou, ac?ionвnd asupra flexiunii sigmoidale, se fixeaz? cu o me??

steril?, ce se trece pe la baza glandului, astfel ca apendicele vermiform

s? fie introdus оn recipientul colector.

Dispozitivul bipolar anal, cu lungimea de 30 cm ?i diametrul de 2 cm se

inser? оn rect pвn? оn dreptul regiunii lombare, circa 15 cm (se stabile?te

contactul electric, dвndu-se excita?ii electrice оn serii de cвte 5 secunde

la intervale de 10 secunde. Sperma este ejaculat? dup? 3-5 reprize,

deoarece actul se produce f?r? erec?ie. Berbecii reac?ioneaz? mai promt la

electroejaculare.

Dispozitivul se conecteaz? la o surs? de curent electric continuu cu

valori ale tensiunii de 2,5 ?i 8 vol?i.

Examinarea ?i aprecierea spermei

Pentru aprecierea fertilit??ii unui reproduc?tor, controlul calit??ii

materialului seminal constituie un factor esen?ial. Fecunditatea unui

mascul este оn func?ie de cantitatea ?i calitatea spermei. No?iunea de

calitate a spermei se refer? la оnsu?irile macro- ?i microscopice ale

ejaculatului, corelate cu fertilitatea spermilor.

Importan?a controlului ?i evalu?rii ejaculatelor rezult? din:

. necesitatea cunoa?terii calit??ii ejaculatelor оnainte de a se proceda

la diluare, оn vederea excluderii celor necorespunz?toare;

. necesitatea stabilirii gradului de dilu?ie optim, al fiec?rui ejaculat

оn parte;

. necesitatea verific?rii calit??ii spermei diluate atвt la diferite

etape de prelucrare, cвt ?i оn urma conserv?rii;

. necesitatea aprecierii calit??ii de reproduc?tori la masculii folosi?i

la monta natural?.

Pentru evaluarea cantit??ii ?i calit??ii spermei (ejaculatelor) se

folosesc metodele de laborator, care pot fi:

. macroscopice;

. microscopice;

. biochimice;

. bacteriologice.

Aprecierea definitiv? a fecundit??ii unui mascul reproduc?tor se va face

оn urma ob?inerii rezultatului probei biologice, coroborat? cu capacitatea

productiv? a descenden?ilor (testul dup? descendent?).

Controlul spermei prin metode de laborator

Indiferent de scopul оn care s-a realizat, dup? prelevare sperma este

examinat? pentru evaluarea оnsu?irilor macroscopice ?i microscopice. Acest

examen se efectueaz? imediat dup? recoltare, prin asigurarea tuturor

cerin?elor pentru a men?ine sperma «in vitro» ?i a nu deteriora calitatea

acesteia.

Оn acest scop:

. se va utiliza un echipament curat, f?r? urme de substan?e chimice

(alcool, antiseptice de orice fel), agent lubrifiant, lichid

prepu?ial, ap? sau urin?;

. sticl?ria de laborator trebuie s? fie confec?ionat? din sticl? neutr?,

curat?, sterilizat? ?i оnc?lzit? pвn? la temperatura fiziologic? (37-

38(C);

. ejaculatul nu se va expune la lumina solar? direct? ?i se va evita

varia?ia de temperatur? a ejaculatului care determin? ?ocarea termic?

a spermilor.

Examenul macroscopic

Prin examen macroscopic se apreciaz? volumul ejaculatului, culoarea

spermei, mirosul, densitatea ?i prezen?a valurilor spermatice.

Volumul ejaculatului

Volumul ejaculatului difer? оn func?ie de specie, iar оn cadrul speciei

de la o ras? la alta ?i chiar la acela?i reproduc?tor, de la un ejaculat la

altul. Deterinarea volumului ejaculatului se poate stabili оn paharul

colector sau оn cilindrii grada?i.

Оn condi?ii optime de recoltare, volumul ejaculatului se men?ine оn

limite constante. Utilizarea unor metode de stimulare sexual?, cum ar fi

prezen?a unei femele оn c?lduri, masarea transrectal? a anexelor aparatului

genital al masculilor ?i altele, pot m?ri volumul ejaculatului ?i num?rul

de spermi din sperm?. La masculii tineri volumul ejaculatului este mai

redus, оn compara?ie cu cel al masculilor adul?i.

Din contra, aplicarea unor tehnici de recoltare neadecvate, o frecven??

ridicat? a recolt?rilor, starea de boal?, inflama?ia unor anexe ale

aparatului genital, precum ?i al?i factori, cum ar fi alimenta?ia,

оntre?inerea ?i exploatarea nera?ional? pot provoca reducerea volumului

materialului seminal (oligospermatismul) sau chiar sistarea complet? a

ejacul?rii (aspermatismul).

De?i оn practica оns?mвn??rilor artificiale s-au stabilit valori minime

ale principalelor оnsu?iri ale spermei, mai jos de care ejaculatele nu se

prelucreaz?, fecunditatea masculilor nu este afectat? de sc?derea volumului

spermei, renun?area la prelucrarea lor este motivat? din punct de vedere

economic.

Culoarea spermei

Culoarea spermei difer? pu?in de la o specie la alta, dar se afl? оn

corela?ie strвns? cu concentra?ia de spermi: la taur ?i berbec este alb?

sau asb-crem?; la vier este alb?-l?ptoas?, cu reflexe alb?strui; la arm?sar

este albicioas?, u?or cenu?ie ?i opac?; la cвne sperma are un aspect apos

?i u?or tulbure, fiind semitransparent?.

Abaterile de la aspectul ?i culoarea considerate normale se datoreaz?:

- culoarea maronie apare оn orhite ?i se datoreaz? pigmen?ilor sanguini;

- culoarea roz-ro?ietic? a spermei eviden?iaz? prezen?a оn ejaculat a

sвngelui care extravazeaz? din tractusul genital, uretr? sau penis;

- culoarea g?lbuie denot? c? sperma este amestecat? cu urin?;

- flocoanele de puroi modific? culoarea spermei conferindu-i

ejaculatului un aspect neomogen; ele provin din ampulele canalelor

deferente sau glandele anexe ale aparatului genital;

- infec?iile cu Pseudomonas spiralis modific? оn galben-verzui culoarea

spermei.

Оn toate aceste cazuri sperma nu poate fi folosit?.

Mirosul spermei

Este specific ?i se aseam?n? cu cel al mucilagiului de amidon. Оn cazul

cвnd sperma prezint? alte mirosuri care nu corespund cu cel men?ionat,

acest lucru indic? prezen?a unor procese inflamatoare la nivelul c?ilor

genitale ?i, оn acest caz, se modific? ?i culoarea.

Aprecierea valorilor spermatice

La unele specii prin examen macroscopic, оn func?ie de densitatea ?i

mobilitatea spermilor se poate constata prezen?a valurilor, de diferite

intensit??i, provocate de mi?c?rile game?ilor. Acest lucru este vizibil оn

sperma deas?, proasp?t recoltat?, la rumeg?toare, care prezint? particule

fine оn continu? mi?care (mai ales la berbec), asem?n?toare cu ni?te

valuri, care se agit? оn paharul colector sau оntr-o lam? exavat?. Sperma

mijlocie ?i rar? nu prezint? valuri spermatice.

Examenul microscopic al spermei

Acest examen furnizeaz? date mai sigure despre calitatea ejaculatului ?i

permite s? se aprecieze densitatea ?i concentra?ia spermei, mobilitatea

spermilor, procentul de spermi viabili, teratologici sau imaturi etc.

Aprecierea densit??ii spermei

Densitatea spermilor оn sperm? difer? de la o specie la alta, iar оn

cadrul speciei se constat? varia?ii оntre reproduc?tori ?i chiar la acela?i

reproduc?tor оntre dou? ejaculate. Stabilirea densit??ii spermei const? оn

aprecierea la microscop a distan?ei dintre doi spermi. Cu o pipet? steril?

se ia o pic?tur? de sperm? ?i se pune pe o lam? degrest? оnc?lzit? sau pe o

pl?cu?? оnc?lzitoare. Lama se acoper? cu o lamel?, avвnd grij? s? nu se

formeze оntre ele bule de aer. Astfel preg?tite, se examineaz? cel pu?in ѕ

cвmpuri microscopice. Оn func?ie de distan?ele dintre doi game?i, se

deosebesc mai multe categorii de sperm?:

Sperma dens? se noteaz? cu «D», cвmpul microscopic este plin cu spermi,

distan?a dintre game?i este mai mic? decвt lungimea capului unui sperm. Se

constat? o concentra?ie de peste 1 miliard de spermi la un mililitru.

Sperma mijlocie (M), are o concentra?ie de 0,5-1 miliard de spermi pe ml,

iar distan?a dintre doi spermi este egal? cu lungimea capului unui gamet.

Sperma rarefiat? (R) corespunde unei concentra?ii mai mici de sub 0,5

miliarde spermi/ml; distan?a dintre doi spermi este mai mare decвt lungimea

capului, ajungвnd pвn? la lungimea unui gamet.

Sperma foarte rar? (oligospermie) (O) prezint? doar cв?iva spermi оn

cвmpul microscopic.

Azoospermie (A) denot? lipsa spermilor din sperm?.

Оn mod normal, la taur, berbec ?i ?ap se оntвlne?te sperm? dens? ?i

mijlocie, iar la vier ?i arm?sar – sperm? rar?. La vier se poate оntвlni

sperm? mijlocie cвnd recoltarea spermei se оntrerupe оnainte de frac?iunea

postspermatic?. La p?s?ri sperma este deas?.

Determinarea concentra?iei spermei.

Concentra?ia spermilor pe unitatea de m?sur?, de obicei miliarde pe

milimetru, are mare importan?? оn procesul de prelucrare a materialului

seminal. De num?rul de spermi din ejaculat ?i de mobilitatea lor depinde

gradul de dilu?ie a spermei.

Aprecierea concentra?iei spermilor dintr-un ejaculat se poate realiza

prin metoda hemocitocolorimetric?, fotocolorimetric?, electronic? etc.

Metoda hemocitometric?

Se bazeaz? pe principiul similar cu cel de apreciere a elementelor

figurate din sвnge, folosindu-se camerele de num?rat de tip Goreaev, Thoma,

Burker etc. ?i pipetele Potain.

Оn pipeta Potain se aspir? sperm? pвn? la diviziunea de 0,5 ?i se

completeaz? cu o solu?ie de clorur? de sodiu 3%, pвn? la diviziunea 101

(pentru sperma de berbec ?i taur) sau 11 (pentru sperma de vier ?i

arm?sar). Pipeta se men?ine оn pozi?ie vertical? pentru a se evita formarea

bulelor de aer. Оn continuare se prind capetele pipetei оntre pulpa

degetului mare ?i a celui mijlociu ?i se agit? bine con?inutul acesteia,

pentru a se face omogenizarea lui cu ajutorul m?rgelelor (albe sau ro?ii)

care se g?sesc оn ampula pipetei. Se elimin? 2-3 pic?turi de sperm? diluat?

?i apoi se depune o pic?tur? pe re?eaua camerei de num?rat Goreaev pe care,

оn prealabil, s-a a?ezat o lamel?.

Se procedeaz? оn continuare la num?rarea spermilor din 5 p?trate mari

(respectiv 80 de p?tr??ele), luate оn diagonala re?elei.

Concentra?ia de spermi оn sperm?/mm3 se calculeaz? dup? formula:

[pic], оn care:

N – num?rul de spermi num?ra?i оn 5 p?trate;

I – оn?l?imea sau adвncimea camerei (1/10mm);

S – suprafa?a unui p?tr??el (1/400 mm2);

D – gradul de dilu?ie a spermei (1/200 pentru sperma de taur ?i berbec ?i

1/20 pentru sperma de vier ?i arm?sar);

n – num?rul p?tr??elelor оn care s-au num?rat spermii (80).

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6